Întoarcerea. Cum să-ți atragi copilul înapoi la Biserică

Această carte, tradusă în limba română de pr. Cristinel Fodor, prin cele 50 de imagini, îl propune pe Isus ca model demn de urmat. Caracterul lui Isus, chiar dacă uneori lasă o urmă de mister, ne arată cum anume trebuie trăită viaţa pentru a-i da un sens autentic creștin. Temele propuse vor să deschidă larg orizonturile vieţii noastre, captată uneori de propriile probleme şi mai puţin orientată spre binele comun.

Părintele Rafael Friedrich - mărturisitor al credinţei într-o ţară comunistă

Prietenii lui Dumnezeu. Predici

4Ori Dumnezeu, ori nimic

Mergeti si faceti ucenici din toate natiunile : introducere în teoria religiilor

Analiza a două concepte religioase (reîncarnarea şi învierea) cu instrumentele filosofiei se poate constitui ca un exerciţiu aplicativ al filosofiei religiei. După cum sugerează numele acestei discipline, ea se vrea o explorare filosofică a conceptelor religioase ce împinge capacitatea de cunoaştere a raţiunii până la limitele ei. Filosofia religiei ne arată că omul religios, cel care afirmă şi îşi asumă o credinţă religioasă, nu poate nega aportul raţiunii la formularea credinţei sale. Ioan Paul al II-lea a mers până acolo încât a numit credinţa şi raţiunea „două aripi cu care spiritul uman se înalţă spre contemplarea adevărului”. Urmând tradiţia Bisericii, nu trebuie să alungăm filosofia dintre instrumentele care ne ajută să ne formulăm credinţa. Să ne amintim că în formularea dogmei Sfintei Treimi, părinţii capadocieni au „împrumutat” conceptele filosofice de ousia şi hypostasis din neoplatonism, filosofia vremii lor. Până la Descartes, Europa creştină nici nu a avut filosofi în înţelesul actual al cuvântului, care să gândească şi să scrie din afara unui context teologic. Numai începând cu Descartes am asistat la „emanciparea” filosofiei din starea de aşa-zisă „slujnică a teologiei”. În ceea ce-l priveşte pe omul religios al religiilor orientale, care susţin conceptul reîncarnării, este evident faptul că Orientul nici măcar nu a căutat un divorţ al celor două metode de cunoaştere, filosofică şi religioasă, probabil din cauză că nu a avut un Dumnezeu suprem personal din „tirania” căruia să se elibereze.

Cu inima deschisa

A ști să te rogi este o artă, la fel cum sunt arta culinară, pictura, muzica și multe altele. Așa cum profesorul te îndrumă, te ajută să-ți cultivi talentul și să-l cizelezi, la fel e bine să ne lăsăm ghidați și în rugăciune, iar beneficiile nu vor întârzia să apară. Acesta este scopul lucrării de față, prin care preotul Jacques Philippe își propune să realizeze un mic manual de rugăciune, destinat tuturor, atât laicilor, cât și persoanelor consacrate.

Căi spre libertate. Eneagrama ca teorie a personalităţii

Cartea este o culegere de gânduri ale papei Francisc, având ca temă prezenţa Sfintei Fecioare Maria pe drumul vieţii noaste. Fiecărei zile din luna mai îi este alocată o meditaţie, scurtă dar plină de învăţăminte. Având un format mic, de buzunar, culegerea este un bun însoţitor pe parcursul lunii mai - lună dedicată Mariei. O frumoasă prefaţă a cardinalului Angelo Comastri şi ilustraţiile color ne ajută să înţelegem mai bine evlavia papei Francisc pentru Maica Domnului.

Rezo Bonetti, prin filele acestei cărți, aprofundează tainele credinței în familie și în același timp, prin această minunata virtute teologală, trasează drumul spiritual pe care trebuie să-l parcurgem pentru ca credința noastră să fie vie.

Fericitul Ieremia Stoica din Valahia

Sculați-vă, să mergem!

Note de psihoterapie pentru toti

Cum să înfruntăm mâhnirea. ,,Crede în soare, chiar dacă nu strălucește. Crede în iubire , chiar dacă nu o simți. Crede în Dumnezeu chiar dacă nu îl vezi. Doamne, înaintea ta se află tăria și slăbiciunea mea; sprijin-o pe cea dintâi și vindec-o pe cea de-a doua."

Ecumenism

Obiectul principal al meditațiilor din acest volum sînt două teme semnificative pentru evanghelistul Matei, pentru Biserica de la începuturile creștinismului, dar și pentru noi, astăzi. Prima este legată de cateheza credinței, o temă pe care apostolul Matei o încadrează în orizontul Învierii. Prin urmare, Învățătorul unic și Catehetul adevărat din Biserică este Christos Înviat. […] A doua temă semnificativă este dreptatea. Aceasta se deosebește de dreptatea din învățătura fariseilor sau din filozofia greacă. Dreptatea creștină înseamnă orientarea vieții discipolului spre valorile Împărăției lui Dumnezeu, practica constantă a rugăciunii și trăirea iubirii universale față de aproapele. Evanghelistul Matei argumentează că Isus este Învățătorul acestui nou fel de dreptate. El este cel drept prin excelență pentru că a acceptat voința Tatălui de mîntuire a tuturor oamenilor și și-a dăruit viața pentru ca toți oamenii să aibă viață. (Wilhelm Dancă)

Cine nu a respins niciodată atitudini care se nasc în mod spontan în inimă pentru a-şi asigura aprobarea celor din jur? Cu toţii avem laturi ascunse ale personalităţii pe care le numim umbră. Aceasta îmi este prieten sau duşman? Dacă ignorăm umbra, ea poate să se ridice împotriva noastră şi să ne creeze dificultăţi de ordin psihologic şi social. Dar dacă sentimentele pe care le refulăm şi care ne fac rău nouă înşine sunt recunoscute şi asumate, ele favorizează echilibrul psihologic şi spiritual al personalităţii noastre. A cunoaşte şi a asuma laturile ascunse ale personalităţii sunt atitudini necesare pentru a ajunge la realizarea stimei de sine şi pentru a menţine relaţii umane sănătoase.

„Codul de drept canonic este absolut necesar Bisericii. Fiind constituită ca un organism social şi vizibil, Biserica are nevoie de norme, pentru ca structura ei ierarhică şi organică să fie vizibilă, exercitarea funcţiilor ce i-au fost încredinţate de dumneiezescul Întemeietor, îndeosebi puterea sacră şi administrarea sacramentelor, să fie bine organizată, legăturile reciproce dintre credincioşi să fie reglementate după dreptate bazată pe caritate”, spunea fericitul Papă Ioan Paul al II-lea în Constituţia apostolică Sacrae disciplinae leges, prin care a promulgat noul Codex Iuris Canonici al Bisericii Romano-Catolice, la 25 ianuarie 1983.

Umilul preot de ţară, pe care superiorii îl consideră un preot de „Doamne-ajută”, a fost trimis să slujească într-un sat uitat de lume, la Ars, în Franţa. În 10 ani, a ajuns să fie cel mai căutat preot din Franţa. Secretul vieţii sale stă într-o încredere necondiţionată în harul lui Dumnezeu, căruia îi corespunde printr-o asceză care constă în posturi şi penitenţă, şi mai ales într-un zel deosebit în a trăi iubirea şi rugăciunea.

Valerio Albisetti, psiholog cu o experienţă de douăzeci de ani în psihoterapia cuplului, prin intermediul acestei cărţi, doreşte să ofere un parcurs bine definit pentru identificarea şi rezolvarea problemelor din relaţiile conjugale. Căsătoria este un pas care se face în doi din ziua în care cuplul, printr-un „da” reciproc, îşi pecetluieşte uniunea pentru toată viaţa şi trăieşte un sacrament sfânt de iubire. Dar ce se întâmplă atunci când în căsătorie intervine rutina, obişnuinţa, indiferenţa, trădarea? Pentru a depăşi asemenea blocaje conjugale, şi pentru însănătoşirea şi consolidarea relaţiei de cuplu, V. Albisetti a elaborat o metodă de psihoterapie prin care soţii sunt îndemnaţi să se angajeze într-un proces de autoanaliză, de cunoaştere, de acceptare şi de reînnoire a relaţiei.

Cartea reprezintă o analiză amplă şi documentată a Scrisorii către Romani, capitolele 1-8, cu o permanentă aplecare asupra textului original. "Gândit ca un vademecum concis, în tradiţia comentariilor biblice care urmăresc linia de echilibru între analiza exegetică atentă la detaliu şi prezentarea sintetică a ideilor dintr-o pericopă, volumul Iluzie şi libertate desfăşoară cu multă dexteritate firul argumentativ paulin, identificând conexiunile care se stabilesc între ansamblul întregii revelaţii biblice şi mesajul specific pe care apostolul îl distilează în cea mai sofisticată dintre epistolele sale.

Cred în Dumnezeu

Cânta cu noi!

„Un fin interpret” al timpului său, căruia îi era „sete de Dumnezeu” într-un mod nou, şi un „extraordinar director de suflete”, capabil să ajute persoanele să-l caute pe Domnul în propria inimă şi să-l găsească în caritate. Aşa îl descrie papa Francisc pe sfântul Francisc de Sales în scrisoarea apostolică Totum amoris est, „Totul aparține iubirii”, scrisă cu ocazia celui de-al IV-lea centenar al morții învățătorului Bisericii, patron al jurnaliștilor şi comunicatorilor, episcop „exilat” de Geneva. Despre sfântul francez, născut în castelul din Sales, în Savoia, la 21 august 1567, şi mort la Lyon la 28 decembrie 1622, papa subliniază vocația de a se întreba „în fiecare circumstanță a vieţii unde se află cea mai mare iubire”. Nu întâmplător sfântul Ioan Paul al II-lea l-a numit „Învățător al iubirii divine”, aminteşte papa Francisc, nu numai pentru că a scris despre ea „un Tratat voluminos, ci mai ales pentru că a fost martor al ei”.

Împăcarea soţilor

“Bucuria rugăciunii” cuprinde diverse rugăciuni, meditații zilnice, novene și litanii pentru fiecare lună a anului. Această carte este un ghid în căutarea frumuseții sacrului care își găsește plinătatea în bucuria rugăciunii, cel mai de preț și cel mai important lucru în viața noastră spirituală.

Nobila frumuseţe a artei de a celebra şi a spaţiului liturgic

Colecţia Note de psihologie îl are ca autor principal al acestor cărţi în format de buzunar, pe psihologul şi psihoterapeutul Valerio Albisetti. Acesta ne introduce, prin fiecare carte, într-un moment cheie al existenţei noastre. Ne vorbeşte deschis şi familiar despre stările emoţionale şi despre sentimentele neaprofundate ale omului, despre spiritualitate, dificultăţi şi viaţa în toată complexitatea ei. În cărţile sale vom găsi mereu o perspectivă nouă, un gând care ne va face mai reflexivi, un sfat care ne va schimba atitudinea. Colecţia oferă indicaţii simple şi concrete pentru a aborda cu seninătate problemele vieţii cotidiene, prin aprofundarea competentă a aspectelor psihologice şi spirituale ale omului.

A ieşit semănătorul. 4

Am simţit inima lumii bătând

Această carte prezintă viaţa sfintei Terezei de Calcutta, una dintre femeile cele mai cunoscute din lume, care a devenit protagonista carităţii creştine. Ea descoperă pe străzile lumii chipul lui Cristos în cei singuri şi disperaţi. Autoarea cărţii o prezintă ca fiind un creion cu care Dumnezeu continuă să scrie iubirea sa pentru umanitatea timpului nostru. «Ceea ce facem este mai puțin decât o picătură într-un ocean. Dar fără acea picătură, oceanului i-ar lipsi ceva. Eu sunt un creion în mâinile lui Dumnezeu. El scrie ceea ce vrea». Printr-o serie de mărturii directe şi prin caracterul nemijlocit al anchetelor jurnalistice, autoarea reconstruieşte povestea unică „împotriva curentului” a Maicii Tereza.

Psalmii propun un model de rugăciune şi un exemplu de atitudine a omului în faţa lui Dumnezeu. Exprimând o gamă variată de sentimente, cartea psamilor compun un itinerariu de rugăciune zilnică pentru diferite momente. Astfel, prin recitarea lor îl putem lăuda pe Dumnezeu, sau îi putem mulţumi; îi putem cere ajutor sau iertare; putem să ne exprimăm încrederea faţă de El, înaintând aşadar pe calea desăvârşirii veşnice.

Suferinţa lui Dumnezeu

Colecția Kerith (Mici Tratate de rugăciune)

Meditații pentru fiecare zi.

Sfinții, prietenii copiilor. Carte de colorat

Viata conform psihologiei pozitive

De ce îmi este frica sa iubesc?

SĂ FIM PRIETENI SAU SĂ AVEM PRIETENI? O modalitate de a ne cunoaşte pe noi înşine şi pe ceilalţi

Documentul, gândit de Comisia Biblică Pontificală ca un studiu în profunzime al temei raportului dintre Vechiul şi Noul Testament, vine să ofere "un ajutor important atât într-o problemă centrală a credinţei creştine, cât şi pentru însemnata căutare a unei înţelegeri reînnoite între creştini şi evrei" - arată cardinalul Ratzinger în prefaţa lucrării

Meditatii

Noua antologie de scrieri semnate de Jorge Maria Bergoglio – actualul papă Francisc - pune în lumină o ipostază mai puțin cunoscută a personalității sale, aceea a îndrumătorului spiritual. Înainte de a fi fost ales Papă, Bergoglio a fost, timp de decenii, implicat în misiunea de căpătâi a urmașilor sf. Ignațiu de Loyola, Exercițiile Spirituale. În această carte, Bergoglio ne descoperă profunzimea vieţii spirituale şi ne conduce, în 4 meditaţii, la întâlnirea cu Isus, la misterul manifestării lui Dumnezeu în lume, la viitorul Bisericii care trebuie să răspundă unor provocări deosebite şi la „trupul nostru”, dimensiunea cotidiană a vieţii de care nu trebuie să ne ruşinăm. Autorul porneşte de la texte din Sfânta Scriptură pe care le comentează şi le conclude cu un paragraf „pentru meditaţie”.

În cartea sa De la cuvinte la dialog, Giuseppe Colombero – preot şi doctor în teologie, filozofie şi psihologie – analizează realitatea cea mai obişnuită dar şi cea mai angajantă a vieţii noastre: dialogul. Viaţa tuturor este o căsătorie cu cuvintele; mergem cu ele de dimineaţa până seara; ne însoţesc asemenea respiraţiei; sunt respiraţia noastră. Noi suntem cuvintele noastre; nimic nu ne traduce sau nu ne trădează atât de mult precum cuvintele. În ele se revarsă, în mod conştient sau inconştient, acea vastă lume care trăieşte în simţurile, ideile, sentimentele, memoria, dorinţele, fantezia noastră. A vorbi este o necesitate, o plăcere dar şi o provocare. Cartea este o analiză a acestui aspect al vieţii noastre prin care ne descoperim unii altora. Giuseppe Colombero ne spune că cuvintele, răspunsurile, pauzele de tăcere, privirea, ascultarea, sentimentele şi atitudinile cu care vorbim şi ascultăm sunt aspecte care ni se pot părea irelevante deoarece fac parte din realitatea de zi cu zi, dar care, în schimb, sunt importante tocmai deoarece fac parte din viaţa noastră cotidiană. Relaţiile umane au loc prin cuvinte, şi prea des nu ne dăm seama că cuvintele pot fi un vehicul de iubire sau expresie a unui egoism din care nu putem ieşi. Problema de a fi fericiţi sau nefericiţi depinde, într-o măsură foarte mare, de cuvintele pe care ni le spunem, şi de sentimentele şi modul în care o facem: „Am văzut oameni distrugându-se prin cuvinte; dar am văzut şi oameni distruşi reconstruiţi de cuvinte. Dialogul fie ne construieşte, fie ne dărâmă”, spune autorul. Prin această carte, Giuseppe Colombero doreşte să ne ajute să devenim mai conştienţi de această realitate tipic umană pentru a-i cunoaşte mai bine bogăţia dar şi exigenţele. Autorul este convins de faptul că a lucra asupra calităţii propriilor cuvinte înseamnă a lucra asupra calităţii propriilor întâlniri şi, prin urmare, asupra calităţii vieţii deoarece a trăi înseamnă a comunica.

COMBATEREA GÂNDURILOR NEGATIVE

Compendiu de filosofie sistematică

Viaţa sfintei Fecioare Maria după contemplaţiile fericitei surori stigmatizate Ana Ecaterina Emmerich

Fericirile: bucurați-vă și vă veseliți