


- Nou
Referinta: Sap-5052
Această carte se vrea o introducere istorică și științifică la textele fondatoare ale civilizației iudeo-creștine; nu este vorba deci de o abordare confesională, și nici de o lucrare de spiritualitate. Prin urmare, dintr-un punct de vedere metodologic, această Introducere se străduiește să înțeleagă fiecare carte nu doar în coerența sa internă, ci și, mai ales, în funcție de istoria compoziției sale, precum și a contextului istoric în care a fost redactată. Vechiul Testament este un set de cărți care se referă permanent la istoria poporului lui Israel, și nu am putea înțelege cu adevărat textele biblice fără a le situa în contextul istoric al Levantului din primul mileniu.
Ca o introducere istorică la Vechiul Testament, prezenta lucrare reflectă neapărat stadiul actual al discuției exegetice. Din acest punct de vedere, cititorul care caută un model unic pentru formarea diferitelor cărți ale Vechiului Testament va fi dezamăgit. O operă colectivă include prin natura sa o diversitate de puncte de vedere. La aceasta se adaugă faptul că exegeza Vechiului Testament, mult mai mult decât cea a Noului Testament, este astăzi în plină dezbatere. Având în vedere că mare parte din punctele centrale legate de înțelegerea Bibliei evreiești fac astăzi obiectul unor discuții pasionale și interesante, nu ar fi doar absurd, ci și nelegitim din punct de vedere intelectual să păstrăm tăcerea pentru a impune o unitate de vedere artificială și arbitrară. Acestea fiind spuse, absența consensului referitor la anumite subiecte nu mai trebuie să devină pretextul unei simple juxtapuneri a diferite opinii actuale aflate în circulație. Dimpotrivă, indicația adresată colaboratorilor este de a prezenta cititorului starea actuală a cercetării pentru fiecare carte, apoi de a-și prezenta pe scurt propria poziție în legătură cu respectiva chestiune și argumentele pe care se întemeiază, lăsând cititorului posibilitatea de a opta pentru alte soluții.
Într-un plan mai formal, am optat de asemenea pentru o anumită coerență în prezentarea fiecărei cărți. Astfel, fiecare articol încearcă să răspundă acelorași întrebări. CE ANUME? (cartea, conținutul acesteia, planul și structura sa); CINE? (autorii și redactorii cărții); CÂND? (situațiile istorice în care respectiva carte a văzut lumina zilei); CU AJUTORUL CUI? (materialele, izvoarele, documentele, tradițiile etc., care au fost utilizate pentru redactarea cărții); PENTRU CINE? (destinatarii cărții); CA RĂSPUNS PENTRU CINE/CE? (aspectele polemice ale cărții, pozițiile critice); CUM? (înțelepciunea cărții, temele și obiectivele sale)
În general, pentru fiecare carte, aceste întrebări sunt abordate în patru părți. Prima, intitulată „Plan și conținut”, propune o abordare sincronică a cărții. Este vorba de un prim contact cu cartea; cititorul este introdus în conținutul ei, în structura și planul acesteia și, după caz, în intriga sa narativă. Partea a doua, intitulată „Origine și formare”, tratează chestiuni de ordin diacronic: diferitele etape de formare a cărții, ambientele care au produs-o și destinatarii, contextele istorice. Marile teme și principalele aspecte ale cărții sunt abordate în cea de-a treia parte, „Teme și probleme”, unde se găsesc oarecum rezultatele cercetării sincronice și diacronice. A patra și ultima parte oferă indicații bibliografice pentru cei care doresc să continue studiul cărții; tot aici se vor găsi referințe la autorii menționați în precedentele trei părți. Bibliografia însăși este organizată într-o manieră sistematică și se compune, în general, din trei secțiuni: (1) principalele comentarii asupra cărții, citate după colecțiile lor; (2) unele stadii ale cercetării și (3) principalele studii fie despre carte în general, fie despre unele aspecte importante ale sale. Aceste indicații bibliografice nu se vor exhaustive, ci sunt în mod deliberat selective și caută să orienteze cititorul în hățișul de publicații în mijlocul cărora debutantul riscă să se rătăcească. În măsura în care a fost posibil, s-au făcut proporțional eforturi de a se pune accentul pe publicațiile în franceză; în plus, în cazul publicațiilor în germană traduse în engleză, traducerea a fost în general indicată. La începutul volumului se găsește un index al abrevierilor folosite pentru colecții și reviste.
Să mai notăm că, în cazul Pentateuhului, fiecare carte a făcut obiectul unei introduceri separate. Această perspectivă se îndepărtează în mod intenționat de marea majoritate a Introducerilor în Vechiul Testament, care prezintă Pentateuhul ca pe un întreg și prezintă pentru cele cinci cărți ale sale o singură ipoteză despre formarea lor (aceasta fiind, până prin anii 1980, teoria „documentară”). Atât metodologia care stă la baza organizării acestei lucrări, cât și dezvoltările recente ale studiilor asupra Pentateuhului ne-au determinat să respingem acest mod de a proceda, ca să ținem cont de specificitatea literară și teologică a fiecărei cărți. Cartea Genezei a avut parte de un tratament preferențial (trei capitole diferite care prezintă pe rând Gen 1–11; 12–36; 37–50), datorită diferențelor importante care există în plan literar și istoric între ciclul originilor, epopeea patriarhilor și romanul lui Iosif Flavius.
A doua ediție a acestei Introduceri se deschide cu patru studii introductive: un articol despre formarea canonului tripartit al Bibliei ebraice; o prezentare a principalelor versiuni ale Vechiului Testament și istoria transmiterii lor; o prezentare generală a istoriei lui Israel și a lui Iuda în primul mileniu î.C., precum și o descriere a diferitelor ambiente sociologice care au contribuit la formarea Bibliei (acest din urmă text fiind tradus din lucrarea lui E.A. Knauf Die Umwelt des Alten Testaments, Stuttgart, 1994).
Prezentarea cărților biblice este completată totodată de unele articole care prezintă istoria cercetării și dezbaterea actuală despre formarea Pentateuhului, precum și despre ipoteza „istoriei deuteronomiste”, care regrupează cărțile Deuteronomului, Iosue, Judecători, Samuel și Regii. Prezentarea cărților profetice este precedată de o introducere la genurile literare care le caracterizează, precum și de o contribuție cu privire la redactarea textelor profetice. Partea consacrată Scrierilor este completată de prezentări ale literaturii sapiențiale și ale Apocalipselor iudaice. Tabelul cronologic de la sfârșitul lucrării, reluat cu câteva modificări din noua ediție a Pentateuhului în Traducerea ecumenică a Bibliei (Paris, 2003), rezumă datele-cheie pentru înțelegerea Vechiului Testament și completează rezumatul istoriei lui Israel și a lui Iuda, pe care cititorul îl va găsi în partea introductivă.
De remarcat în cele din urmă că numele Dumnezeului lui Israel a fost redat sistematic prin patru consoane care formează tetragrama YHWH, dat fiind faptul că, foarte probabil, pronunția modernă „Yahve” nu este conformă pronunției originale („Yaho”?) a numelui. Ceilalți termeni ebraici au fost sistematic transliterați, conform unui sistem simplificat care permite celui care cunoaște ebraica să găsească termenul original, dar și celui care nu citește în ebraică să cunoască pronunția.
Această carte poate fi folosită în diferite moduri. Poate fi citită ca orice altă carte, de la început până la sfârșit, și să inițieze astfel [cititorul] în mod succesiv în întregul Vechi Testament. Dar cititorul poate începe de la prezentarea oricărei cărți de care este interesat în mod deosebit, sau pe care și-ar dori să o studieze în mod special; în acest caz, se recomandă citirea mai întâi a articolelor introductive la ansamblul literar de care aparține respectiva carte (Pentateuh, Profeți, Scrieri, Cărți deuterocanonice, Cărți ale Bisericilor Orientale). Pentru a profita cât mai mult de această Introducere, recomandăm cu căldură deschiderea în același timp a Bibliei ebraice sau a Vechiului Testament (textele tratate în cea de-a cincea parte a acestui volum sunt accesibile în franceză în colecția „La Pléiade”: La Bible 3: Ecrits intertestamentaires, Gallimard, 1987), astfel încât să se poată face legături în mod sistematic cu referințele sau textele importante citate în fiecare articol. În acest sens, se va găsi o listă cu diferite traduceri în limba franceză ale Bibliei imediat după această prefață.
La sfârșitul lucrării figurează un mic glosar cu termenii tehnici și expresiile proprii limbajului exegetic.
Thomas Römer
Umilul preot de ţară, pe care superiorii îl consideră un preot de „Doamne-ajută”, a fost trimis să slujească într-un sat uitat de lume, la Ars, în Franţa. În 10 ani, a ajuns să fie cel mai căutat preot din Franţa. Secretul vieţii sale stă într-o încredere necondiţionată în harul lui Dumnezeu, căruia îi corespunde printr-o asceză care constă în posturi şi penitenţă, şi mai ales într-un zel deosebit în a trăi iubirea şi rugăciunea.
Cartea se propune ca o prezentare teologică a unui curent de studii asupra lui Isus, care, din sec. al XVII, a însoţit şi a animat istoria gândirii europene. Totul a început în 1774, când au fost date tiparului câteva din scrierile lui H. S. Reimarus, care insinuau că Isus „arăta” altfel decât dogma bisericească a vrut să îl zugrăvească. Aceste scrieri au pornit un val de studii şi cercetări ale unor autori ce mizau să îl poată reda pe Isus într-un mod cât mai obiectiv, autori care au căzut totuşi într-o evidentă subiectivitate. De-a lungul timpului, curentul de studii asupra istoricităţii lui Isus a cunoscut momente de impas precum şi altele de înflorire şi de revizuire. În lucrarea sa, pr. Cristian Sabău reface întreagă această traiectorie.
Prin lucrarea Paladinul Păcii, Anton Durcovici i-a adus un omagiu special marelui dispărut, Papei Pius al XI lea, pentru că s-a integrat în șirul Suveranilor Pontifi „prieteni ai României” , care au fost „însuflețiți de o dragoste deosebită pentru poporul român”. În acest sens, Papa Pius al XI lea rămâne în istoria Arhidiecezei Romano-Catolice de București prin donația excepțională făcută în anul 1925 (28 milioane de lei), în baza căreia s-a edificat în anul 1926 Palatul Cisar - reședința arhiepiscopală care până în anul 1948 a adăpostit și Seminarul „Sfântul Duh” din București.
Aurel Percă - Arhiepiscop Mitropolit de București
Rareori o carte care are drept protagoniști animalele se dovedește atât de interesantă, distractivă, captivantă și instructivă. Fiecare episod, fiecare capitol ne poartă într-un loc fascinant: ne adâncește în păduri, ne duce în orașe africane, în stepă, în colțuri exotice ori cât se poate de familiare. Cu abilitatea și afabilitatea unui mare scriitor care știe să îmbine dragostea pentru natură și lumea animalelor cu tradițiile, obiceiurile și cultura, autorul povestește întâmplări, experiențe și amintiri adunate din bogata sa traiectorie diplomatică în serviciul Sfântului Scaun. La fiecare pagină, el te ajută să descoperi frumuseţea creației, în timp ce zâmbești, meditezi sau înveți. Și pe drept cuvânt putem spune, dată fiind tema, că această delicioasă carte nu este scrisă pentru a fi citită, ci pentru a fi… devorată! (Paloma Gómez Borrero)
În analiza sa, pr. Dumea este conştient şi de faptul că Psaltirea este şi un text poetic ce trebuie supus unei analize istorico-critice. Cartea Psalmilor se prezintă ca un şantier pentru critica textuală, din cauza transmiteri sale seculare şi relativelor sale modificări şi chiar degenerări. Se prezintă şi ca un laborator filologic fie datorită disparităţii cronologice în compunerea diferitelor versuri, fie datorită caracteristicilor lexicale foarte diferite, fie datorită trecerilor de la originalul ebraic la traducerea Septuagintei şi la textul final masoretic vocalizat. Din acest motiv, pr. Claudiu îmbină reflecţiile personale cu comentariile făcute de diferiţi părinţi ai Bisericii, exegeţi consacraţi şi chiar poeţi care au căutat să pătrundă mai adânc sensul şi conţinutul psalmilor.
A crede. Invitatie la credinta catolica pentru femeile si barbatii secolului al XXI-lea
Documentul, gândit de Comisia Biblică Pontificală ca un studiu în profunzime al temei raportului dintre Vechiul şi Noul Testament, vine să ofere "un ajutor important atât într-o problemă centrală a credinţei creştine, cât şi pentru însemnata căutare a unei înţelegeri reînnoite între creştini şi evrei" - arată cardinalul Ratzinger în prefaţa lucrării
Cartea este rodul unei lucrări colegiale întreprinse la iniţiativa Cardinalului Joseph Ratzinger şi continuate cu perseverenţă timp de mai mulţi ani. În Cuvântarea rostită cu ocazia prezentării documentului în Vatican, la 23 aprilie 1993, sfântul papă Ioan Paul al II-lea arăta că "interpretarea Sfintei Scripturi are o importanţă capitală pentru credinţa creştină şi pentru viaţa Bisericii. Pentru oamenii de azi, modul de a interpreta textele biblice are consecinţe directe asupra relaţiei lor personale şi comunitare cu Dumnezeu şi, în acelaşi timp, este strâns legat de misiunea Bisericii. Este o problemă vitală care merită întreaga voastră atenţie".
Scopul acestei cărţi: să ne ajute să ne trăim viaţa în Duhul lui Dumnezeu. Cred cu tărie că Dumnezeu doreşte să fie mai prezent în viaţa fiecăruia dintre noi şi, de multe ori, nu apreciem acest lucru sau nu îl recunoaştem. Rugăciunea mea este ca această carte să ne ajute să ne întâlnim cu Duhul mai des şi în mai multe moduri. Fie că este vorba de Sacramente, de Scriptură, de rugăciune, de familie, de muncă sau în timp ce facem cumpărături la mallul din apropiere, Dumnezeu doreşte să ne angreneze. De fiecare dată când îl întâlnim pe Dumnezeu, avem posibilitatea de a fi schimbaţi, iertaţi, restauraţi, umpluţi şi eliberaţi. Suflarea lui Dumnezeu dă viaţă spiritelor noastre obosite.
Pr. Dave Pivonka
Predici. „Predicați Evanghelia la toată făptura” (MC 16,15). Anul A
Mulţi părinţi şi educatori ai copiilor, adolescenţilor şi tinerilor sunt dezorientaţi şi, adesea, descurajaţi: nu ştiu ce să facă şi cum să facă pentru a educa tinerele generaţii. Între atâtea „dificultăţi”, Isus, cel mai mare expert în formarea oamenilor, este unicul Model şi Învăţător care poate fi „Lumină şi Călăuză” pentru părinţi, educatori, formatori. De asemenea, cartea este adresată adolescenţilor, tinerilor şi adulţilor care vor să se formeze pe ei înşişi la nivel uman, moral şi spiritual. Isus ne învaţă „să creştem, să trăim, să educăm şi să ne educăm”.
În sfârșit pot pune în mâna cititorilor cărticica promisă de multă vreme despre relatările privind copilăria lui Isus. Nu este un al treilea volum, ci un fel de mică „anticameră” la cele două volume precedente despre figura și mesajul lui Isus din Nazaret. Aici, am căutat să interpretez, în dialog cu exegeți din trecut și din prezent, ceea ce povestesc Matei și Luca, la începutul Evangheliilor lor, despre copilăria lui Isus.
Pentru o interpretare corectă este nevoie, după convingerea mea, de doi pași. Mai întâi trebuie să ne întrebăm ce au vrut să spună cu textul lor, la acea vreme, autorii respectivi - componenta istorică a exegezei. Dar nu este suficient să lăsăm textul în trecut, așezându-l astfel printre întâmplările de demult. A doua întrebare a unui bun exeget trebuie să fie: Sun adevărate cele spuse? Mă privesc și pe mine? Și dacă mă privesc, în ce fel?
Benedict al XVI-lea
Cartea reprezintă o analiză amplă şi documentată a Scrisorii către Romani, capitolele 1-8, cu o permanentă aplecare asupra textului original. "Gândit ca un vademecum concis, în tradiţia comentariilor biblice care urmăresc linia de echilibru între analiza exegetică atentă la detaliu şi prezentarea sintetică a ideilor dintr-o pericopă, volumul Iluzie şi libertate desfăşoară cu multă dexteritate firul argumentativ paulin, identificând conexiunile care se stabilesc între ansamblul întregii revelaţii biblice şi mesajul specific pe care apostolul îl distilează în cea mai sofisticată dintre epistolele sale.
Vreau sa înteleg cu cine ma casatoresc. Curs de pregatire umana pentru a intra în viata de familie
Giuseppe Forlai, autorul cărţii „Să ne îmbrăcăm în lumină” ne propune un itinerariu spiritual pentru a ne trezi credinţa, pornind de la experienţa şi de la înţelepciunea monastică. Cu ajutorul scrierilor părinţilor monastici şi a textelor biblice cititorul este ajutat să parcurgă un itinerariu de conformare a vieţii la Cristos. Pacea, vindecarea de iluzii, experimentarea milostivirii lui Dumnezeu, adevărata căinţă, rugăciunea, lectura Scripturii, depăşirea încercărilor, libertatea sunt câteva dintre temele prin care creştinul este călăuzit pentru a se îmbrăca în Lumina divină. Cartea are trei părţi, a câte 6 capitole fiecare, ce sunt autonome şi complete
Meditațiile despre Crăciun sunt răspunsurile mele interioare la provocările evenimentului Întrupării, răspunsuri pe care le-am pregătit folosindu-mă de intuițiile unor Părinți ai Bisericii, filozofi, teologi, scriitori și artiști. Asemenea meditației introductive și celei finale, celelalte din cuprinsul volumului au un caracter filozofic, teologic și literar. Prima meditație poate fi subintitulată „Crăciunul filozofilor”, pentru că propun aici o analiză scurtă a modului în care s-au raportat câțiva filozofi moderni și contemporani la sărbătoarea Nașterii Domnului. Printre aceștia se numără: Georg Friedrich Hegel, Jean-Paul Sartre sau Edith Stein. Ultima meditație are un caracter literar specific, pentru că este o analiză teologico-literară a ideii de Crăciun la poetul Vasile Voiculescu. Scopul introducerii acestui text este evidențierea specificului sărbătorii Crăciunului în România, țară punte între Orient și Occident, deci punerea în lumină a Crăciunului din creștinismul oriental.
Este suficient să spunem că suntem prieteni? Prietenia este o alegere de viață ce valorizează caracterul unic al persoanei . Prietenia este expresia încrederii totale, capabilă să dea un sens chiar suferinței produse de o despărțire. * A fi cu adevărat prieteni înseamnă a ne trezi continuu la o viață nouă.*
Viaţa sfintei Fecioare Maria după contemplaţiile fericitei surori stigmatizate Ana Ecaterina Emmerich
Ediţia de faţă a studiului despre teologia istoriei la sfântul Bonaventura reprezintă traducerea tezei de abilitare a lui Joseph Ratzinger, acceptată în anul 1957 de către comisia Facultăţii de Teologie a Universităţii „Ludwig-Maximilian” din München şi publicată în anul 1959. Drumul acestei cercetări referitoare la gândirea lui Bonaventura este însă unul foarte amplu, iar în spatele său se află o adevărată dramă. Ratzinger avea să dedice un întreg capitol „dramei abilitării” în volumul său de memorii publicat cu titlul Aus meinem Leben. Erinnerungen, 1927-1977 [Din viaţa mea. Amintiri, 1927-1977]. Doctor în teologie din anul 1953, cu o teză intitulată Poporul şi casa lui Dumnezeu în doctrina lui Augustin despre Biserică, publicată apoi un an mai târziu, Ratzinger decide, la îndemnul profesorului său coordonator, Gottlieb Söhngen, ca în continuarea acestei prime cercetări în domeniul teologiei patristice să se aplece şi asupra gândirii teologice medievale.
Această cărticică este adresată părinților, nașilor și nașelor care sunt pe punctul de a lua parte la botezul propriului fiu sau propriei fiice, finului sau finei.
Fiecare gest, fiecare semn, aproape fiecare cuvânt comunică ceva profund despre sacramentul din care se naște viața creștină, comunică ceva despre rodul efortului primelor comunități de a traduce în simboluri perceptibile misterul omului care primește de la Cristos o viață nouă. În mod înțelept, Biserica a continuat, de-a lungul secolelor, să utilizeze acest frumos simbolism grăitor bărbaților și femeilor din toate timpurile. Bogăția sa este de o așa natură încât nu este ușor să fie transmisă în timpul limitat al unei întâlniri catehetice.
În învăţătura Papei Francisc apare deja ca punct de reper ceea ce au proclamat atât Magisteriul conciliar cât şi teologia recentă, şi anume că doctrina nu este şi nu poate fi străină de ceea ce numim pastoraţie. Adevărul pe care Biserica este chemată să-l păzească este cel al Evangheliei lui Cristos, care trebuie transmis oamenilor din orice loc şi din orice timp. De aceea, misiunea magisteriului eclezial este şi aceea de a favoriza comunicarea Evangheliei. Astfel, teologia nu se va putea reduce niciodată la un exerciţiu aseptic de birou, desprins de viaţa poporului lui Dumnezeu şi de misiunea de a-i ajuta pe bărbaţii şi femeile timpului ei să se întâlnească cu noutatea perenă şi inepuizabilă a Evangheliei lui Isus. (Roberto Repole, coordonatorul colecţiei "Teologia fundamentală a Papei Francisc")
Anul 2020 este pentru părintele și profesorul Maximilian Pal un an în care Facultatea de Teologie Pastorală din cadrul Institutului Teologic Franciscan Romano-Catolic din Roman (Neamț) vrea să-l aniverseze într-un mod deosebit, specific ambientului universitar, dedicându-i acest volum omagial cu ocazia împlinirii a 25 de ani de cercetare științifică și predare a cursurilor de drept canonic.
În cartea Maria în aparițiile sale, reeditată postum, părintele și profesorul universitar Claudiu Dumea reunește 20 de prelegeri ținute pe tema celor mai cunoscute apariții ale Maicii Domnului (Loreto, Guadalupe, Lourdes, Fatima, Akita), subliniind actualitatea și semnificația fiecăreia pentru lumea zilelor noastre.
Wilhelm Dancă (n. 1959), preot, decan al Facultății de Teologie Romano-Catolică a Universității din București, profesor abilitat în domeniul filosofie și în domeniul teologie, autor a numeroase articole, studii și cărți. Membru al Academiei Române și membru al Academiei Europene de Științe și Arte din Salzburg.
Cunoaşterea de sine este o necesitate şi o datorie căreia nimeni nu i se poate sustrage. Omul are nevoie să ştie cine este. El nu poate trăi fără a descoperi sensul propriei vieţi: riscă să fie nefericit dacă nu-şi recunoaşte demnitatea. Iată de ce putem spune că, în fiecare zi, suntem în căutarea propriului eu: o căutare continuă, chiar dacă uneori inconştientă, adesea obositoare şi, aparent, contradictorie, dar ce nu are sfârşit..
Trăiți ca fii ai Luminii – manualul catehetului, pentru cateheza copiilor între 7 și 11 ani. Carte cusută și broșată, pagini color, copertă cu clape.
La masa cuvântului. Reflecţii la Liturgia cuvântului din duminici şi sărbători. Anii A, B, C
Această carte, tradusă în limba română de pr. Cristinel Fodor, prin cele 50 de imagini, îl propune pe Isus ca model demn de urmat. Caracterul lui Isus, chiar dacă uneori lasă o urmă de mister, ne arată cum anume trebuie trăită viaţa pentru a-i da un sens autentic creștin. Temele propuse vor să deschidă larg orizonturile vieţii noastre, captată uneori de propriile probleme şi mai puţin orientată spre binele comun.
Imitațiunea lui Cristos. Traducere nouă, după originalul latin, cu stabilirea concordanței citatelor din Sfânta Scriptură, de Andrei Brezianu.
Cum să înfruntăm mâhnirea. ,,Crede în soare, chiar dacă nu strălucește. Crede în iubire , chiar dacă nu o simți. Crede în Dumnezeu chiar dacă nu îl vezi. Doamne, înaintea ta se află tăria și slăbiciunea mea; sprijin-o pe cea dintâi și vindec-o pe cea de-a doua."
Această carte se vrea o introducere istorică și științifică la textele fondatoare ale civilizației iudeo-creștine; nu este vorba deci de o abordare confesională, și nici de o lucrare de spiritualitate. Prin urmare, dintr-un punct de vedere metodologic, această Introducere se străduiește să înțeleagă fiecare carte nu doar în coerența sa internă, ci și, mai ales, în funcție de istoria compoziției sale, precum și a contextului istoric în care a fost redactată. Vechiul Testament este un set de cărți care se referă permanent la istoria poporului lui Israel, și nu am putea înțelege cu adevărat textele biblice fără a le situa în contextul istoric al Levantului din primul mileniu.