- Nou
Referinta: Vit-2668
Iubirea care decide. Două meditații pentru vremuri tulburi
În vremurile tulburi pe care le trăim, în care ne este greu să facem alegeri definitive, avem urgentă nevoie să redescoperim iubirea nu doar ca sentiment, ci ca o decizie care să ne transforme viața.
Izvorâte din întâlniri cu diferite comunități, aceste două meditații, ce compun cartea pe care o țineți în mână, propun o dublă cale: să înțelegem sensul adevărat al fiecărei vocații – care este mereu o „vocație la iubire” – și cum se trăiește ea concret.
În miezul maturizării umane și spirituale stă capacitatea de a discerne: nu doar de a simți, ci de a alege. Pentru că iubirea adevărată există doar atunci când implică libertatea noastră, nu doar emoțiile.
”Ideea alcătuirii acestor predici mi-a venit cu câteva zile înainte de Miercurea Cenușii din Mesajul Sfântului Părinte Benedict al XVI-lea pentru Postul Mare din acest an în care se evidențiază printre altele și importanța pe care-postul, rugăciunea și pomana- o au în a ne stimula la convertire și a ne dispune să celebrăm cum se cuvine Paștele. Deci, această broșură caută să expună pe scurt învățătura Bisericii cu privire la cele trei practici de pocăință atât de dragi tradiției noastre biblice și creștine.
Cele 19 predici despre post, rugăciune și pomană, au fost scrise și propuse credincioșilor în zilele de duminică, miercuri și vineri în cadrul Sf. Liturghii de după Calea Crucii din timpul Postului Mare. Cred că ele pot fi folosite și de alți preoți după cum vor crede de cuviință și pentru aceasta m-am hotărât să le dau publicității.”
Aurel Iștoc
Cartea este o culegere de gânduri ale papei Francisc, având ca temă prezenţa Sfintei Fecioare Maria pe drumul vieţii noaste. Fiecărei zile din luna mai îi este alocată o meditaţie, scurtă dar plină de învăţăminte. Având un format mic, de buzunar, culegerea este un bun însoţitor pe parcursul lunii mai - lună dedicată Mariei. O frumoasă prefaţă a cardinalului Angelo Comastri şi ilustraţiile color ne ajută să înţelegem mai bine evlavia papei Francisc pentru Maica Domnului.
A apărut la Editura „Presa Bună” versiunea în limba română a enciclicei Magnifica humanitas pe care Papa Leon al XIV-lea a publicat-o luni, 25 mai 2026, în a doua zi de Rusalii, după ce a semnat-o la 15 mai 2026, dată la care s-au împlinit 135 de ani de la enciclica Rerum novarum a Papei Leon al XIII-lea. Traducerea a fost realizată de pr. Mihai Patraşcu.
Telemah avea dreptate. Tinerețea nu este o boală, scrisă de Luigi Maria Epicoco și tradusă în limba română de pr. Gabriel-Iulian Robu.
A fi prieteni este o stare afectivă: este o componentă a personalității. Adevărata prietenie nu creează dependență,ci libertate.Iată câteva caracteristici ale unei relații autentice de prietenie,care se traduce într-o veritabilă alegere de viață. Cât despre celelalte ingrediente,aceste pagini sugerează câteva dintre ele, simple dar deloc evidente.........
Numită iniţial Cu Maria, această carte ne-o prezintă pe Maria în diferite tradiţii spirituale: iudaism, creştinism şi islam. Am putea fi dezorientaţi de numărul şi diversitatea textelor comentate, dar, dacă ne uităm mai atent, vedem firul călăuzitor: Maria, simbol al aşteptării lui Mesia şi al prezenţei lui Dumnezeu printre oameni, este mamă – ea poartă în sine Cuvântul lui Dumnezeu, pe acest Fiu al Mariei care, pentru unii, este un mare profet, iar pentru alţii este Fiul lui Dumnezeu.În Maria, Cuvântul lui Dumnezeu se întrupează. Maria, mama lui Isus, este, aşa cum vom vedea din ce în ce mai mult pe parcurs, şi mama noastră în ale credinţei. Ea ne conduce la Fiul ei; ne învaţă să ne aprofundăm relaţia cu Dumnezeu; ne însoţeşte în viaţa de credinţă cu rugăciunea ei; este modelul nostru deoarece, asemenea ei, suntem chemaţi să dăm trup Cuvântului lui Dumnezeu şi să ducem acest Cuvânt acelora pe care îi întâlnim şi să-l primim de la ei.
2050, scrisă de Cardinal Robert Sarah, Nicolas Diat și tradusă în limba română de pr. dr. Ștefan Lupu.
Rezo Bonetti, prin filele acestei cărți, aprofundează tainele credinței în familie și în același timp, prin această minunata virtute teologală, trasează drumul spiritual pe care trebuie să-l parcurgem pentru ca credința noastră să fie vie.
În anul începerii pontificatului său, 2013, Papa Francisc a oferit Bisericii enciclica Lumen fidei, ("Lumina credinţei"). Doi ani mai târziu, a apărut enciclica Laudato sì ("Lăudat să fii"). În Fratelli tutti, a treia enciclică, pontiful a vorbit despre fraternitate şi prietenie socială în contextul pandemiei din anul 2020.
Această a patra enciclică este considerată de unii testamentul spiritual al Papei Francisc. Pe parcursul a 220 de numere, Sfântul Părinte vrea să îndrepte ochii fiecărui credincios spre locul central al iubirii divino-umane nemăsurate a lui Dumnezeu faţă de oameni: Inima lui Isus. Titlul Dilexit nos se inspiră dintr-un verset pe care îl găsim în Scrisoarea Sfântului Paul către Romani: "Dar în toate acestea suntem mai mult decât învingători prin cel care ne-a iubit" (Rom 8,37), cuvintele "ne-a iubit" dând astfel titlul latin al acestui document papal.
Documentul, gândit de Comisia Biblică Pontificală ca un studiu în profunzime al temei raportului dintre Vechiul şi Noul Testament, vine să ofere "un ajutor important atât într-o problemă centrală a credinţei creştine, cât şi pentru însemnata căutare a unei înţelegeri reînnoite între creştini şi evrei" - arată cardinalul Ratzinger în prefaţa lucrării 0
Vindecare, scrisă de Cardinal François Bustillo și tradusă în limba română de Ioana Barcan.
Cartea este un ajutor practic pentru persoanele aflate în dificultate, suferinde, distruse, deprimare, pesimiste şi care nu reuşesc să găsească acea seninătate de fond care este baza unei personalităţi sănătoase, deschise, bucuroase, care permite oricum râsul din inimă. Omul are mari dificultăţi în a accepta durerea, bolile şi, cu atât mai mult, moartea. Tocmai de aceea ar trebui să învăţăm să râdem cu inima.
A avea o inimă veselă ne permite să fim încă integri după ce am trecut peste nenumărate necazuri, mii de suferinţe, încă încrezători în noi înşine, după ce am suferit mii de violenţe, defăimări, abuzuri, răutăţi, încă şi mai hotărâţi să mergem înainte după ce am înfruntat durere, boli. A învăţa să râzi cu inima îţi permite să ieşi din întunericul lipsei de sens, te ajută să renaşti.
Teologia a fost considerată multă vreme un tărâm secret, o proprietate privată, iar neiniţiaţii preferau să rămână la distanţă. Astăzi, sute de laici caută o formare creştină la înălţimea formării lor general umane. Creştini tot mai numeroşi cer să li se deschidă porţile teologiei. Pentru un public neiniţiat, însă doritor să cunoască ideile fundamentale ale timpurilor noastre, cartea de faţă trasează căi limpezi de acces pentru a descoperi lucid ce înseamnă Evanghelia lui Isus Cristos când ea atinge însuşi sensul existenţei noastre.
Pr. Anton Bulai este frate franciscan, membru al Ordinului Fraților Minori Conventuali. Născut în septembrie 1965 la Valea-Mare, în Bacău, după absolvirea școlii generale în satul natal și a liceului în Bacău, a muncit din 1983 până în 1990 pe diferite șantiere de construcții în Bacău cu o întrerupere de 16 luni în timpul stagiului militar îndeplinit la Brăila 1986-1988. Decis a-l sluji pe Dumnezeu în aprilie 1990, după terminarea regimului comunist, va bate la poarta mănăstirii din Nisiporești, jud. Neamț. Sfânta Ascultare îl va duce la Noviciatul din Luizi Călugăra (Bacău) și, consecvent, va frecventa cursurile de filozofie și teologie la Institutul Teologic din Assisi (PG), unde între 1991-1998 va obține Licența și Masteratul în Teologie. A fost sfințit preot la 19 aprilie 1997 la Bazilica Patriarhală a Sf. Francisc din Assisi de către Card. Carlo FURNO. A activat din 03.10.1998 până în iulie 2022 la Biserica Sf Anton de Padova din Istanbul, iar în prezent slujește la Biserica Nașterea Preasfintei Fecioare Maria în Büyükdere, Istanbul, pe malurile Bosforului.
Cartea ,,Saltul de la inteligență la înțelepciune alături de Isus Cristos’’, te conduce pe un drum spiritual, în care vei vedea pentru început ce înseamnă să trăiești în mod conștient.
Scopul acestui drum spiritual este să te conducă la Împărăția lui Dumnezeu din duhul tău unde are loc comuniunea ta cu Dumnezeu care îți dăruiește IUBIREA, puterea sa, liniștea și pacea sufletească.
YOUCAT. Ce este YOUCAT? Youcat este o carte dedicata tinerilor, care vrea sa-i ajute sa înteleaga mai bine credinta Bisericii Catolice, asa cum a fost ea formulata în Catehismului Bisericii Catolice, publicat la treizeci de ani dupa încheierea Conciliului al II-lea din Vatican (1962-1965). Nascut din initiativa Conferintei Episcopilor din Austria, Youcat preia structura traditionala a Catehismului cu întrebari si raspunsuri, dar o îmbraca cu fotografii si reprezentari artistice, precum si cu elemente complementare, cum ar fi citate din Sfânta Scriptura si din mari personalitati ale Bisericii. Rod al muncii unei echipe de teologi austrieci si al unui grup de tineri, Youcat a fost supervizat de arhiepiscopul de Viena, cardinalul Christoph Schönborn. Pâna în prezent a fost tradus în peste 30 de limbi!
"Mai mult decât emoționant este capitolul referitor la închisorile prin care a trecut părintele și de unde a ieșit paralizat. Și-a asumat acolo rolul de a păstra speranța în sufletele oamenilor. Nu sunt mai puțin emoționante nici paginile care reconstituie viața de după eliberare și mucenicia părintelui în parohii din Moldova, osardia lui în munca pastorală, devotamentul și dăruirea pentru toți oamenii necăjiți, care-l căutau ca pe un intercesor de maximă eficiență. Sunt multe mărturii care atestă că rugăciunile și sfaturile părintelui chiar au avut efecte impresionante, de la vindecări la alte repercusiuni benefice. Oamenii l-au considerat un sfânt încă de pe când era în viață. Iar cartea de față îi reconstituie amănunțit, cu o documentare cvasiexhaustiva, viața de mucenic și martir." (Al. Cistelecan)
<Prin lucrarea Paladinul Păcii, Anton Durcovici i-a adus un omagiu special marelui dispărut, Papei Pius al XI lea, pentru că s-a integrat în șirul Suveranilor Pontifi „prieteni ai României” , care au fost „însuflețiți de o dragoste deosebită pentru poporul român”. În acest sens, Papa Pius al XI lea rămâne în istoria Arhidiecezei Romano-Catolice de București prin donația excepțională făcută în anul 1925 (28 milioane de lei), în baza căreia s-a edificat în anul 1926 Palatul Cisar - reședința arhiepiscopală care până în anul 1948 a adăpostit și Seminarul „Sfântul Duh” din București.
Aurel Percă - Arhiepiscop Mitropolit de București
Lucrarea apare în colecția „Memorii”, pe care editura o inițiază cu prezentul volum. Într-adevăr, lucrarea sorei Clara Laslău constituie o premieră în istoriografia catolică din Arhidieceza Romano-Catolică de București, dar care se adaugă, totodată, multelor lucrări de memorialistică legată de închisori, lucrări ce au văzut lumina tiparului după prăbușirea regimului comunist în România.
Lucarea sorei Clara Laslău, de dimensiuni modeste și fără a avea pretenția unor calități literare deosebite, aparține istoriei și culturii greu încercate a Bisericii noastre locale, motiv de a aprecia curajul sorei de a purcede la scrierea unei lucrări extrem de dificile pentru persoanele care nu au o pregătire de specialitate și nici abilități literare deosebite.
Cum să înfruntăm mâhnirea. ,,Crede în soare, chiar dacă nu strălucește. Crede în iubire , chiar dacă nu o simți. Crede în Dumnezeu chiar dacă nu îl vezi. Doamne, înaintea ta se află tăria și slăbiciunea mea; sprijin-o pe cea dintâi și vindec-o pe cea de-a doua."
„Eu sunt prietena Mirelui. Nu sunt mireasa Mirelui, ci prietena Lui, care stă lângă El, Îi ascultă cuvintele și se bucură din toată inima de El (cf. In 3,29). Am simțit că acolo e locul meu: lângă Mire, bucurându-mă din toată inima de bucuria Lui. Bucurându-mă din toată inima și atunci când Mirele pleacă cu mireasa Lui și pe mine mă lasă singură. Atunci să mă bucur și mai tare pentru bucuria celor doi. Am simțit că asta e misiunea mea și, recunosc, de multe ori aproape că mi s-a rupt inima. Această imagine persistă încă.” Sr. Kinga a Schimbării la Față OCD
Există cărți care se citesc cu mintea și cărți care se citesc cu inima. Volumul de față aparține, fără îndoială, celei de-a doua categorii. „Lumină pentru paşii mei. 2. Predici zilnice pentru Timpul Postului Mare şi Timpul Pascal” nu este doar o colecție de predici ordonate după calendarul liturgic al Postului Mare și al Timpului Pascal, ci un adevărat itinerar spiritual, menit să însoțească zilnic credinciosul pe drumul convertirii, al purificării interioare și al bucuriei pascale.
Papa Francisc a publicat miercuri, 29 iunie 2022, o scrisoare despre Liturghie, la aproape un an după ce a emis motu proprio "Traditionis custodes", prin care a restricţionat celebrarea Liturghiei latine tradiţionale.
În scrisoarea apostolică Desiderio desideravi, papa a spus că doreşte să invite "toată Biserica să redescopere, să păstreze şi să trăiască adevărul şi forţa celebrării creştine".
Titlul scrisorii este preluat din textul latin din Luca 22,15: "Desiderio desideravi hoc Pascha manducare vobiscum, antequam patiar" - "Atât de mult am dorit să mănânc Paştele acesta cu voi înainte de pătimirea mea!"
„Catehezele propuse în prezenta broșură intenționează să-i ajute pe credincioșii de toate categoriile să-și revizuiască cunoștințele cu privire la sacramente, dar și să le aprofundeze pe linia reînnoirii dorite de Conciliul Vatican II, Catehismul Bisericii Catolice și Magisteriul actual al Bisericii.
Aceste cateheze oferă un material abundent, dar care poate fi schematizat, dat fiind timpul limitat care este la dispoziție pentru expunerea lor. Doctrina prezentată poate fi folosită ulterior pentru aprofundare, dar și pentru o lectură personală, atât din partea slujitorilor Bisericii, cât și a credincioșilor” .
Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit
Noua antologie de scrieri semnate de Jorge Maria Bergoglio – actualul papă Francisc - pune în lumină o ipostază mai puțin cunoscută a personalității sale, aceea a îndrumătorului spiritual. Înainte de a fi fost ales Papă, Bergoglio a fost, timp de decenii, implicat în misiunea de căpătâi a urmașilor sf. Ignațiu de Loyola, Exercițiile Spirituale. În această carte, Bergoglio ne descoperă profunzimea vieţii spirituale şi ne conduce, în 4 meditaţii, la întâlnirea cu Isus, la misterul manifestării lui Dumnezeu în lume, la viitorul Bisericii care trebuie să răspundă unor provocări deosebite şi la „trupul nostru”, dimensiunea cotidiană a vieţii de care nu trebuie să ne ruşinăm. Autorul porneşte de la texte din Sfânta Scriptură pe care le comentează şi le conclude cu un paragraf „pentru meditaţie”.
Prima ediție a Catehismului Bisericii Catolice, publicată inițial în limba franceză a fost promulgată de Papa Ioan Paul al II lea la 11 octombrie 1992 prin Constituția apostolică Fidei depositum.
Prima traducere în limba română datează din 1993. Prezenta versiune, revizuită conform textului tipic italian din 2022, reprezintă a patra ediție în română, toate tirajele anterioare fiind epuizate.
Cartea reprezintă un instrument eficient pentru cei care se ocupă de formarea spirituală sau umană a anumitor grupuri de persoane, însă poate fi utilă oricărei persoane care vrea să parcurgă un itinerar despre experienţa formării şi animării comunitare.
Mulţi părinţi şi educatori ai copiilor, adolescenţilor şi tinerilor sunt dezorientaţi şi, adesea, descurajaţi: nu ştiu ce să facă şi cum să facă pentru a educa tinerele generaţii. Între atâtea „dificultăţi”, Isus, cel mai mare expert în formarea oamenilor, este unicul Model şi Învăţător care poate fi „Lumină şi Călăuză” pentru părinţi, educatori, formatori. De asemenea, cartea este adresată adolescenţilor, tinerilor şi adulţilor care vor să se formeze pe ei înşişi la nivel uman, moral şi spiritual. Isus ne învaţă „să creştem, să trăim, să educăm şi să ne educăm”.
Această carte, Cuvântările sfintei Cruci. Reflecții feriale în Postul Mare, însumează meditații feriale ținute în Postul Mare, predici quadragesimale tematice despre cuvintele lui Isus de pe cruce și câteva crâmpeie de lirică poetică. Ne dorim ca aceste reflecții puse pe hârtie să fie spre edificarea spirituală a cititorilor.
Este Postul Mare, un timp pe care ni-l oferă Domnul pentru a ne apropia de el, a simți iubirea lui, a ne converti și a pune ordine în viața noastră. Este un timp special în care ne lipim privirea de Dumnezeu și apoi privim la viața noastră. Astfel, observăm ce trebuie să fie schimbat în noi.
Așa cum ar părea la prima vedere, reîntoarcerea la valorile familiei ar însemna renunțarea la imaginea familiei actuale în favoarea modelului tradițional, însă scopul nostru este de a ne întoarce la valorile care nu țin de un timp sau de un context anume.
Întrebarea de la care pornim este următoarea: cum am putea să ne facem o imagine clară despre familia creștină de astăzi?
Din parcurgerea textului cărții se poate afla că specificul păstorului de suflete este acela de a-i sluji pe alții într-o dublă dimensiune: de „creștin”, la fel ca toți, și de „pus în fruntea altor creștini”, care-i sunt încredințați. În desfășurarea misiunii sale, fiecare păs-tor este chemat să asculte, să înțeleagă și să interpreteze semnele din timpul său, neuitând că „Numai cine s-a hrănit cu Dumnezeu poate să-i învețe pe alții”.
Valerio Albisetti, psiholog cu o experienţă de douăzeci de ani în psihoterapia cuplului, prin intermediul acestei cărţi, doreşte să ofere un parcurs bine definit pentru identificarea şi rezolvarea problemelor din relaţiile conjugale. Căsătoria este un pas care se face în doi din ziua în care cuplul, printr-un „da” reciproc, îşi pecetluieşte uniunea pentru toată viaţa şi trăieşte un sacrament sfânt de iubire. Dar ce se întâmplă atunci când în căsătorie intervine rutina, obişnuinţa, indiferenţa, trădarea? Pentru a depăşi asemenea blocaje conjugale, şi pentru însănătoşirea şi consolidarea relaţiei de cuplu, V. Albisetti a elaborat o metodă de psihoterapie prin care soţii sunt îndemnaţi să se angajeze într-un proces de autoanaliză, de cunoaştere, de acceptare şi de reînnoire a relaţiei.
Rugăciunile și novenele din această carte sunt culese din mai multe surse, cea mai veche fiind o broșură tipărită la Editura Presa Bună în 1943.
Devoțiunea către Mica Floare a lui Isus și nenumăratele mărturii dau dovadă că Sfânta Tereza a Pruncului Isus nu încetează să reverse din cer o ploaie de trandafiri spirituali în sufletele celor care îi cer mijlocirea cu simplotate și credință.
În învăţătura Papei Francisc apare deja ca punct de reper ceea ce au proclamat atât Magisteriul conciliar cât şi teologia recentă, şi anume că doctrina nu este şi nu poate fi străină de ceea ce numim pastoraţie. Adevărul pe care Biserica este chemată să-l păzească este cel al Evangheliei lui Cristos, care trebuie transmis oamenilor din orice loc şi din orice timp. De aceea, misiunea magisteriului eclezial este şi aceea de a favoriza comunicarea Evangheliei. Astfel, teologia nu se va putea reduce niciodată la un exerciţiu aseptic de birou, desprins de viaţa poporului lui Dumnezeu şi de misiunea de a-i ajuta pe bărbaţii şi femeile timpului ei să se întâlnească cu noutatea perenă şi inepuizabilă a Evangheliei lui Isus. (Roberto Repole, coordonatorul colecţiei "Teologia fundamentală a Papei Francisc")
Multe persoane se întreabă: Cum putem să înfruntăm suferinţa? Este posibil să o învingem? Este posibil să ne vindecăm? De ce Dumnezeu permite aşa ceva? Valerio Albisetti încearcă să răspundă la aceste întrebări prin metoda sa psihospirituală în cel mai creator mod cu putinţă. A nega, a elimina, a căuta în exterior cauzele suferinţei sau chiar a rămâne în ea fără a-i atribui niciun sens, a te cuibări în ea, ca o victimă eternă, nu face pe nimeni să crească din punct de vedere psihologic, nici spiritual. Autorul doreşte să-i înveţe pe cititori să se mişte prin suferinţă, să înţeleagă cum ea, dacă este bine canalizată, îi poate transforma; suferinţa nu va mai fi ceva de care să fugă, ci un spaţiu ce trebuie traversat pentru a intra într-o relaţie mai intimă cu Dumnezeu.
CONTROLUL CEREBRAL ŞI EMOŢIONAL. Manual practic de fericire şi sănătate
Cartea este rodul unei lucrări colegiale întreprinse la iniţiativa Cardinalului Joseph Ratzinger şi continuate cu perseverenţă timp de mai mulţi ani. În Cuvântarea rostită cu ocazia prezentării documentului în Vatican, la 23 aprilie 1993, sfântul papă Ioan Paul al II-lea arăta că "interpretarea Sfintei Scripturi are o importanţă capitală pentru credinţa creştină şi pentru viaţa Bisericii. Pentru oamenii de azi, modul de a interpreta textele biblice are consecinţe directe asupra relaţiei lor personale şi comunitare cu Dumnezeu şi, în acelaşi timp, este strâns legat de misiunea Bisericii. Este o problemă vitală care merită întreaga voastră atenţie".
Eșecurile ne învață mult mai multe despre noi înșine decât succesele noastre. Nu numai că ne țin în smerenie, dar dezvăluie în noi forțe nebănuite, prin care ne depășim pe noi înșine, și resurse spirituale care ne reconectează la viață și la sensul ei.
Prin această carte, autoarea doreşte să ofere un prim instrument de cunoaştere a vieţii sf. Faustina, care, prin experienţa sa spirituală, a indicat lumii calea către încrederea în Milostivirea divină. "Fiica mea, spune că sunt Iubirea şi Milostivirea însăşi", îi va cere Isus sr. Faustina. "Umanitatea nu va găsi pacea, până când nu se va adresa cu încredere Milostivirii divine". Nu este un mesaj nou, dar lumina Milostivirii divine pe care Domnul a vrut s-o încredinţeze din nou omenirii prin carisma sr. Faustina, va lumina drumul oamenilor în cel de-al treilea mileniu.
Numită și „Catehismul mic”, această culegere de întrebări și răspunsuri cu privire la credința în Cristos a fost un însoțitor constant în formarea a numeroase generații de creștini, fiind tipărită și reeditată în repetate rânduri. Prezentul extras este destinat copiilor și adolescenților care se pregătesc pentru primirea Primei Sfinte Împărtășanii și a Sfântului Mir.
După Parabolele milostivirii (2015), pe care le-am tratat în vederea Jubileului extraordinar al milostivirii, cele despre rugăciune continuă pe aceeaşi linie în anul dedicat Rugăciunii, aşa cum a cerut Papa Francisc. Perspectiva asupra învăţării rugăciunii prin parabole vine de la evanghelistul Luca, care este deosebit de sensibil la ambele trăsături ale lui Isus. El este cel mai mare profesor de parabole, deşi este necesar să distingem sursa originală a parabolelor de versiunea lor finală. Prima se datorează predicării istorice a lui Isus, iar cea de-a doua, intervenţiilor primelor comunităţi creştine şi redactărilor finale ale fiecărui evanghelist. Cu toate acestea, după cum bine a intuit Joachim Jeremias, cei care aprofundează parabolele lui Isus se află pe o bază istorică solidă.
„O carte bună, creștinească, este un înger al lui Dumnezeu. Ea te învață să-l cunoști și să-l iubești pe Dumnezeu, să descoperi frumusețea vieții în Cristos, să iubești pe oameni, să te ferești de păcat și să te îngrijești de mântuirea sufletului”.
Pr. Nicodim Măndiță
Curajul de a crede - Educație, valori și noua întrebare despre Dumnezeu, scrisă de Johannes Röser și tradusă în limba română de pr. dr. Lucian Farcaş şi pr. dr. Ştefan Lupu.
Am avut numeroase întâlniri în viaţa noastră. Totuşi, singura întâlnire cu adevărat importantă este cea cu Cristos. Autorul acestor frumoase pagini, alegând pasaje din Evanghelie, trasează câteva itinerare pe parcursul cărora putem să-l întâlnim pe Cristos şi să rămânem cu El prin meditarea Cuvântului său
SĂ FIM PRIETENI SAU SĂ AVEM PRIETENI? O modalitate de a ne cunoaşte pe noi înşine şi pe ceilalţi
Iubirea care decide. Două meditații pentru vremuri tulburi