Patruzeci de pași spre Migdal. Cântări către Magdala Nunayya

Referinta: Eds-2406

10,00 lei
Cu TVA

Patruzeci de ”cântece” ale unei ființe îndrăgostite de Frumosul absolut, de Dumnezeu. Autoarea încântă și formulează incantații prin multitudinea de imagini, ca într-un eden niciodată pierdut, pășind timidă și înlăcrimată de dor, ca și Maria Magdalena, spre Mirele înmormântat, dar acum înviat din morți, mai frumos decât Luceafărul dimineții...

Cantitate

Patruzeci de ”cântece” ale unei ființe îndrăgostite de Frumosul absolut, de Dumnezeu. Autoarea încântă și formulează incantații prin multitudinea de imagini, ca într-un eden niciodată pierdut, pășind timidă și înlăcrimată de dor, ca și Maria Magdalena, spre Mirele înmormântat, dar acum înviat din morți, mai frumos decât Luceafărul dimineții. Citind versurile aproape cu aceleași emoții ca ale poetei, sau și mai mult cu suspinele Magdalenei, e ca și cum ai gusta dintr-un fruct de migdal, fărâmă cu fărâmă, pentru a nu-i pierde defel gustul dulce-amărui. Sâmburele poetic nu poate fi descoperit cu superficialitate, ci e nevoie de insistență, mai degrabă versurile putând fi rugăciune, și numai după aceea - poezie. De fapt rugăciunea, prin sinceritatea ei, e forma cea mai înaltă de poezie. Așa cum în eden frumusețea era pură, poezia înfrumusețează materia decăzută acum. Poeta tăinuie și destăinuie, crează emoții și culori paradisiace ca în tablourile în care mai important e fundalul decât privirile. Ierusalimul sau Galileea pe care autoarea și le închipuie pline de vrajă și pitoresc îmbracă în poemele de față culorile și anotimpurile de la noi. ”Pașii” ne pot aminti și de jertfa și graba Anei din balada Mănăstirea Argeșului, mergând cântând să-i ducă merinde iubitului soț și meșter Manole. De fapt, așa ne sunt descriși acești ”patruzeci de pași”: doar câteva zeci de metri, dar care par a fi un drum infinit, căci el descrie dorul neostoit al miresei din Cântarea Cântărilor, sau al Mariei din Magdala, sau al sufletului, așa cum ne lasă autoarea să înțelegem chiar din Cuvânt înainte. Există în aceste poezii o taină a întregului pe care poeta o respectă cu sacralitate, ca o spovedanie ce în final îi aduce pacea: e ultimul pas, acela al îmbrățișării cu Mirele Isus, sau cu Dumnezeu, sau cu fericirea absolută. Lecturând poemele până la capăt nu poți să nu rămâi aproape realistic cu gustul de migdal, memorie afectivă, de fapt o memorie involuntară (unii o numesc epifanie) aducând cu ea o bucurie inexplicabilă, ca acea ”madlenă” a lui Marcel Proust.

Eds-2406
21 Produse

Fisa tehnica

Anul aparitiei
2017
Autorul
Carmen -Gabriela Ioniță
Format
12 x 20 cm
ISBN
978-606-770-043-5
Nr. pagini
76
Titlul cartii
Patruzeci de pași spre Migdal. Cântări către Magdala Nunayya

Referinte specifice

Nou

100 alte produse in aceeasi categorie: