Referinta: Pre-2012
Urmează-mă. Întâlnirea cu Isus pe Calea crucii
„Cartea doreşte să confrunte cititorul în viaţa de zi cu zi cu perspectiva asupra crucii expuse în evanghelie.
Acceptarea crucilor nu reprezintă o fugă de obligaţiile zilnice, ci dimpotrivă! Celui aflat în suferinţă, care nu mai este în stare să muncească, i se oferă energia interioară, pentru a deveni un om nou şi pentru a crea o lume nouă. Fiecare dintre noi fuge deseori de crucea vieţii de zi cu zi. Isus ne determină să ne întoarcem în oraş, în sat, acasă, în familie, la locul de muncă, la viaţa noastră, pentru a desăvârşi în credinţă ceea ce ne-a fost dat. Acesta este motivul pentru care, pe drumul spre Isus, crucea sa este un indicator deosebit.
Isus este prezent la fiecare staţiune din Calea crucii. Dacă acceptăm suferinţa şi moartea aşa cum a făcut el, atunci se deschide pentru noi calea spre el. Fiecare cruce din viaţa noastră devine o uşă spre el. Cele paisprezece staţiuni ale Căii crucii nu sunt singurele cruci care ne conduc la Isus. Isus a luat întreaga viaţă a oamenilor asupra sa, ceea ce înseamnă că toată existenţa umană, toate greutăţile vieţii de zi cu zi, toată suferinţa şi moartea duc la Isus odată ce le-am acceptat.
Cele paisprezece staţiuni sunt doar exemple, în care ni se arată uşa ce duce la Isus. Ele reprezintă o sugestie şi un indiciu pentru cum putem deschide uşa lui Isus în orice situaţie a vieţii noastre. Crucea reprezintă în viaţa noastră tot ceea ce se intersectează cu planurile noastre, înlocuindu-le cu cele ale lui Dumnezeu. O cruce este atunci când ni se cere să renunţăm la propria voinţă şi să o acceptăm pe cea a lui Dumnezeu. Crucea înseamnă renunţarea la propria viaţă şi intrarea în cea divină. Crucea este orice suferinţă psihică sau fizică. Crucea înseamnă acceptarea propriei vieţi aşa cum este. Crucea înseamnă acceptarea oamenilor chiar dacă sunt antipatici, dacă au păreri diferite de ale noastre sau dacă se comportă contrar aşteptărilor noastre. Este o cruce când trebuie să renunţăm la convingerile noastre, pentru a crede în cuvântul lui Dumnezeu. O cruce este să renunţăm la logica noastră ca să o acceptăm pe cea a lui Dumnezeu. Crucea se intersectează cu logica noastră, o contrazice şi aduce logica divină în viaţa noastră. Această Cale a crucii nu este gândită doar pentru perioada Postului Mare. Ea reprezintă calea prin viaţa de zi cu zi şi este bine ca pentru o vreme să o citim, să o ascultăm şi să ne rugăm zilnic. Atunci ne va umple, ne va convinge şi ne va schimba.
Fiecare staţiune te va introduce tot mai profund în prezenţa lui Isus. Odată ce ai acceptat crucea oferită de staţiune şi odată ce ai acceptat situaţia ta de o manieră concretă, aşa cum este prezentată în staţiune, îl vei întâlni pe Isus. El te aşteaptă exact acolo unde este crucea ta. Crucea este spaţiul, posibilitatea întâlnirii tale cu Isus. Prin urmare crucea nu este o suferinţă în zadar, ci o binecuvântare. Cu timpul vei învăţa că şi sub cruce te poţi bucura. În loc să te sperie, crucea te va bucura, îţi va lumina viaţa şi te va duce la victorie”.
Andrei Stolnicu
”Ideea alcătuirii acestor predici mi-a venit cu câteva zile înainte de Miercurea Cenușii din Mesajul Sfântului Părinte Benedict al XVI-lea pentru Postul Mare din acest an în care se evidențiază printre altele și importanța pe care-postul, rugăciunea și pomana- o au în a ne stimula la convertire și a ne dispune să celebrăm cum se cuvine Paștele. Deci, această broșură caută să expună pe scurt învățătura Bisericii cu privire la cele trei practici de pocăință atât de dragi tradiției noastre biblice și creștine.
Cele 19 predici despre post, rugăciune și pomană, au fost scrise și propuse credincioșilor în zilele de duminică, miercuri și vineri în cadrul Sf. Liturghii de după Calea Crucii din timpul Postului Mare. Cred că ele pot fi folosite și de alți preoți după cum vor crede de cuviință și pentru aceasta m-am hotărât să le dau publicității.”
Aurel Iștoc
Structura acestei cărţi respectă timpul unui întreg an liturgic catolic, care începe cu perioada Adventului, care premerge sărbătorii Crăciunului, şi se încheie cu solemnitatea lui Cristos, Regele Universului, adică ultima sau penultima duminică din luna noiembrie. Pericopele evanghelice propuse pentru ciclul A sunt extrase din Evanghelia după Sfântul Matei. Cel care parcurge aceste omilii îşi dă şansa unei cunoaşteri mai mature a lui Cristos, care continuă să se comunice celor dispuşi să-l asculte în evanghelie.
"Sfânta Liturghie. Cel mai sacru eveniment din lume" este o carte scrisă de un laic din Croaţia, Josip Lončar, care a realizat că, pentru a participa cât mai bine la Sfânta Liturghie, pentru a beneficia de harurile pe care Dumnezeu ni le dă, este importantă pregătirea pe care un credincios trebuie să o facă pentru celebrare. Nu este suficient să asistăm la Liturghie, ci trebuie să fim mereu conştienţi de ceea ce se săvârşeşte, de jertfa mântuitoare a lui Isus Cristos.
Papa Francisc a publicat miercuri, 29 iunie 2022, o scrisoare despre Liturghie, la aproape un an după ce a emis motu proprio "Traditionis custodes", prin care a restricţionat celebrarea Liturghiei latine tradiţionale.
În scrisoarea apostolică Desiderio desideravi, papa a spus că doreşte să invite "toată Biserica să redescopere, să păstreze şi să trăiască adevărul şi forţa celebrării creştine".
Titlul scrisorii este preluat din textul latin din Luca 22,15: "Desiderio desideravi hoc Pascha manducare vobiscum, antequam patiar" - "Atât de mult am dorit să mănânc Paştele acesta cu voi înainte de pătimirea mea!"
Compendiul, pe care îl prezint acum Bisericii Universale, este o sinteză fidelă și sigură a Catehismului Bisericii Catolice.
El cuprinde, în mod concis, toate elementele esențiale și fundamentale ale credinței Bisericii, astfel încât constituie, după cum a fost dorit de predecesorul meu, un fel de vademecum, care să permită persoanelor, credincioase sau nu, să cuprindă, înt-o privire de ansamblu, întreaga panoramă a credinței catolice. Compendiul oglindește în mod fidel în structură, în coținut și în limbaj Catehismul Bisericii Catolice, care va avea în această sinteză un ajutor și un stimulent pentru a fi cunoscut și aprofundat mai mult. Încredințez, așadar, acest Compendiu, înainte de toate, întregii Biserici și fiecărui creștin în particular, pentru ca datorită lui să poată găsi, în acest al treilea mileniu, un elan nou în misiunea reînnoită de evanghelizare și de educare la credință, care trebuie să caracterizeze fiecare comunitate eclezială și pe fiecare credincios în Cristos, de orice vârstă și din orice națiune.
Însă acest Compendiu, prin concizia, claritatea și integritatea sa, se adresează oricărei persoane, care, trăind într-o lume dispersivă și cu mesaje multiple, dorește să afle calea vieții, adevărul, încredințat de Dumnezeu Bisericii Fiului său.
Papa Benedict
Textul a fost semnat de papa Francisc la 19 martie, în solemnitatea Sfântul Iosif, soţul sfintei Fecioare Maria şi tatăl purtător de grijă al lui Isus, şi este a doua sa exortaţie apostolică, după Evangelii gaudium "Bucuria evangheliei", din anul 2013. Documentul este important pentru viaţa Bisericii deoarece oferă o viziune de ansamblu asupra vieţii de familie, dar vorbeşte şi despre "logica milostivirii pastorale" pe care trebuie să o aibă preotul.
Cartea cuprinde 85 de predici ale părintelui Juan Bernardo Garcia, din Ordinul Sfântului Dominic de Guzman, rostite în limba spaniolă şi traduse în limba română prin efortul soţilor Ştefan şi Lavinia Smetan. "Fără ei nu ar fi această carte", mărturiseşte autorul predicilor, pr. Juan Bernardo Garcia. "Transcrierea predicilor - scrie părintele Cristian Diac în prefaţa volumului - s-a făcut însă în aşa fel încât cititorul să nu fie lipsit de forţa expresivă a ceea ce s-a auzit de la amvonul unei biserici.
În consecinţă, lexicul accesibil, propoziţiile scurte, verbele imperative dau sentimentul că părintele Juan nu scrie, de fapt, nimic, ci predică la fiecare pagină a acestei cărţi, iar cel care îl citeşte îl şi ascultă deopotrivă".
În cele 300 de pagini, format A5, cartea adună 85 de predici cu dimensiuni variabile, în general scurte: "Nefiind structurate tematic, predicile se pot citi una câte una, cu grija de a lăsa timp pentru rumegarea a ceea ce ar putea atinge şi răscoli în sufletul nostru". "Pe umerii lui Isus", "Timp de speranţă", "Prima dintre legi", "Caută izvorul!", "Iubirea de mamă", "Moştenitor", "Dacă ai fi ca un copil", "Cloşca fără pui" ori "Sare nesărată" ar fi câteva dintre titlurile predicilor cuprinse între paginile cărţii. "Mă rog Domnului - scrie autorul - ca aceste predici, pe care niciodată nu le-am avut scrise, dar care acum sunt înregistrate şi traduse de prietenii mei, să servească la cunoaşterea lui Dumnezeu, atât cât vrea el să fie descoperit, şi la bucuria de a fi credincios".
Dicasteriul pentru Comunicare din Vatican a publicat la finalul lunii mai un document prin care îşi propune să ofere o viziune pastorală asupra reţelelor de socializare. Pornind de la exemple şi citate biblice prefectul dicasteriului, Paolo Ruffini, şi secretarul acestuia, Lucio A. Ruiz, oferă cititorilor o viziune de ansamblu asupra reţelelor de socializare şi despre cum ar putea fi ele folosite pentru a răspândi Cuvântul lui Dumnezeu şi pentru a crea comunitate.
Preotul Ștefan Ardeș s-a născut la 22 ianuarie 1939, la Butea, într-o familie cu 14 copii , el fiind al treisprezecelea. A absolvit Școala Generală de 7 clase în anul 1953 la Butea, Școala de Cantori, în 1956, la Alba-Iulia (trei ani) și la Iași (1 an), urmând apoi cursurile Institutului Teologic Romano-Catolic Sfântul Iosif din Iași. A fost hirotonit preot la 21 aprilie 1963 la Alba-Iulia de către episcopul Marton Aron.
Sub coordonarea părintelui Erdeș a fost construită Biserica „Sfinții Petru și Paul” din Bacău (1990-2005), s-au început lucrările la bisericile Fericitul Ieremia și Sfânta Cruce, la Mănăstirea „Sfânta Monica”, Manîstirea din Măgura, Casa Tinerilor din Izvoarele, Casa de copii din Barați ți s-au construit casele parohiale din Cireșoaia și Bacău Centru.
Pr. Ștefan Erdeș, decedat în ziua de 7 octombrie 2012, a fost condus pe ultimul drum miercuri, 10 octombrie, la Cimitirul Central din Bacău, localiatate în care a slujit 33 an
În anul începerii pontificatului său, 2013, Papa Francisc a oferit Bisericii enciclica Lumen fidei, ("Lumina credinţei"). Doi ani mai târziu, a apărut enciclica Laudato sì ("Lăudat să fii"). În Fratelli tutti, a treia enciclică, pontiful a vorbit despre fraternitate şi prietenie socială în contextul pandemiei din anul 2020.
Această a patra enciclică este considerată de unii testamentul spiritual al Papei Francisc. Pe parcursul a 220 de numere, Sfântul Părinte vrea să îndrepte ochii fiecărui credincios spre locul central al iubirii divino-umane nemăsurate a lui Dumnezeu faţă de oameni: Inima lui Isus. Titlul Dilexit nos se inspiră dintr-un verset pe care îl găsim în Scrisoarea Sfântului Paul către Romani: "Dar în toate acestea suntem mai mult decât învingători prin cel care ne-a iubit" (Rom 8,37), cuvintele "ne-a iubit" dând astfel titlul latin al acestui document papal.
Monografia Tămășeni este o lucrare pe care am așteptat-o de mult timp, cu interes și emoție, și care vede astăzi lumina tiparului grație implicării unui grup de cercetători proveniți din mediile academice ale capitalei Molodovei, sub coordonarea părintelui Fabian Doboș și a domnului profesor Dănuț Doboș, da la Departamentul de Cercetare Istorică „Fericitul Anton Durcovici” al Episcopiei Romano-Catolice de Iași. Ideea de a finaliza această lucrare a devenit mai pregnantă pentru noi după ce Sfântul Părinte Papa Francisc a ales un fiu al acestei comunități ca păstor al Diecezei de Iași. Suntem bucuroși de faptul că, în pofida dificultăților multiple generate de o nemiloasă criză sanitară planetară, un grup de profesori și specialiști în diverse științe interdisciplinare au răspuns chemării noastre.
Câteva minuni și intervenții ale Sfintei Tereza a Pruncului Isus
Lucrarea "Dumitru Matei, erou al carităţii creştine", care a apărut sub egida Departamentului de Cercetare Istorică "Fericitul Anton Durcovici" din cadrul Episcopiei Romano-Catolice de Iaşi, se deschide cu un "Cuvânt de binecuvântare", semnat de Preasfinţitul Iosif Păuleţ, din care redăm câteva fraze: "Cunoaşterea şi preţuirea înaintaşilor noştri în ale credinţei trebuie să fie o preocupare atentă a fiecărui episcop, pentru că din viaţa şi mărturia lor de credinţă izvorăsc noi haruri şi resurse pentru timpurile prezente şi pentru cele viitoare. După ce anii trecuţi am avut ocazia să-l cunoaştem mai bine pe episcopul nostru martir Anton Durcovici, precum şi pe alţi preoţi din dieceza noastră, a căror viaţă şi activitate au fost studiate de diferite comisii pentru a fi ridicaţi la cinstea altarelor, iată că acum ni se oferă un alt model de slujir
e preoţească, un adevărat exemplu de slujire a celor aflaţi în spitale sau în prizonierat, un erou anticomunist, care a preferat să moară decât să împărtăşească ideile comuniste. E vorba despre părintele Dumitru Matei, fost capelan la catedrala din Iaşi, căruia vrednicul nostru înaintaş, episcopul Mihai Robu, i-a încredinţat misiuni speciale în slujba bolnavilor, săracilor şi prizonierilor de război. (...) Suntem convinşi că documentele şi mărturiile adunate în această carte vor constitui o făclie pentru mulţi credincioşi care îl vor recunoaşte pe Domnul Isus prezent în persoana slujitorului său, părintele Matei, care s-a apropiat de cei aflaţi în nevoie şi i-a ajutat în diferite moduri. De asemenea, sperăm că noile date care se vor aduna din arhive, precum şi din comunităţile noastre, vor îmbogăţi biografia acestui preot erou şi vor reprezenta subiectul a noi studii şi articole istorice".
Papa Leon al XIV-lea a semnat acest document la 4 octombrie 2025, în biblioteca privată a Palatului Apostolic, în ziua când Biserica îl comemorează pe Sfântul Francisc din Assisi. Documentul este prima sa exortaţie apostolică, destinată "tuturor creştinilor" şi are ca temă centrală dragostea pentru săraci. Titlul latin "Dilexi te" înseamnă "Te-am iubit". Textul, deşi este semnat de Papa Leon al XIV-lea, indică o continuitate cu lucrările papilor anteriori, în mod particular cu Papa Francisc şi cu enciclica sa "Dilexit nos" ("Ne-a iubit").
Cartea reprezintă un instrument eficient pentru cei care se ocupă de formarea spirituală sau umană a anumitor grupuri de persoane, însă poate fi utilă oricărei persoane care vrea să parcurgă un itinerar despre experienţa formării şi animării comunitare.
Papa Francisc a semnat în Assisi, la 3 octombrie 2020, enciclica Fratelli tutti, care este a treia a pontificatului său, după Laudato sì şi Lumen fidei. Sfântul Părinte se adresează tuturor fraţilor şi surorilor, fără a se mărgini doar la cei care au identitatea de creştini, inspirându-se din modelul şi gândirea Sărăcuţului din Assisi care declara fericit pe acela care îl iubeşte pe celălalt, indiferent dacă este aproape sau departe. Prezenta enciclică tratează despre fraternitate şi prietenie socială, teme în care se regăseşte orice om, indiferent de gândire, cultură, orientare politică sau apartenenţă religioasă.
Cuvântul lui Dumnezeu pentru fiecare duminică, va constitui de-a lungul anului liturgic un instrument privilegiat pentru toți creștinii care doresc să trăiască pe deplin Liturghia.
Urmează-mă. Întâlnirea cu Isus pe Calea crucii