MARIA, COMÂNTUITOARE, MIJLOCITOARE, AVOCAT

Prin aceste Meditații despre Paște, le adresez cititorilor invitația de a vesti Învierea lui Isus, fiecare după puteri, acolo unde se află. Orice loc și orice timp poate fi un Emaus. Cultivând bucuria credinței pascale, trăind libertatea obținută prin iertare, împărtășind darurile lui Isus înviat, în special pacea, sperăm să devenim capabili să recunoaștem semnele apariției lui în momentele de frică, de mâhnire și de descurajare. Să vestim Învierea nu atât prin cuvinte, cât mai ales prin fapte. Astfel, cântând Aleluia pascal, vom fi și credibili, și molipsitori.

(Autorul)

Istoria oamenilor este caracterizată de manifestarea dorinței de reînnoire la nivel personal, de schimbarea în bine a moravurilor în societate și de revigorarea spiritului binelui comun în instituțiile publice. Această dorință o simte fiecare dintre noi în mod constant de-a lungul vieții, chiar dacă nu cu aceeași intensitate. Momentele tari sunt atunci când observăm că s-a creat o formă de sclavie, de violență, de dependență sau de nedreptate.

Postul Mare este un timp potrivit pentru a verifica statutul dorinței noastre de schimbare și de înnoire. Meditațiile despre Postul Mare vor să fie, cu toată modestia, un ghid pe drumul care duce spre eliberarea de actualele forme de sclavie și spre înnoirea relațiilor cu ceilalți oameni, cu lumea și cu Dumnezeu. Pun în mâinile cititorilor acest volum cu speranța că enigma morții și drama păcatului vor fi mai ușor de suportat aici, pe pământ, și împreună cu Christos Răstignit-Înviat, le vom birui.

(Autorul)

Obiectul principal al meditațiilor din acest volum sunt două teme semnificative pentru evanghelistul Matei, pentru Biserica de la începuturile creștinismului, dar și pentru noi, astăzi.

Prima este legată de cateheza credinței, o temă pe care apostolul Matei o încadrează în orizontul Învierii. Prin urmare, Învățătorul unic și Catehetul adevărat din Biserică este Cristos Înviat. […]

A doua temă semnificativă este dreptatea. Aceasta se deosebește de dreptatea din învățătura fariseilor sau din filozofia greacă. Dreptatea creștină înseamnă orientarea vieții discipolului spre valorile Împărăției lui Dumnezeu, practica constantă a rugăciunii și trăirea iubirii universale față de aproapele. Evanghelistul Matei argumentează că Isus este Învățătorul acestui nou fel de dreptate. El este cel drept prin excelență pentru că a acceptat voința Tatălui de mântuire a tuturor oamenilor și și-a dăruit viața pentru ca toți oamenii să aibă viață. (Wilhelm Dancă)

Pr. Anton Bulai este frate franciscan, membru al Ordinului Fraților Minori Conventuali. Născut în septembrie 1965 la Valea-Mare, în Bacău, după absolvirea școlii generale în satul natal și a liceului în Bacău, a muncit din 1983 până în 1990 pe diferite șantiere de construcții în Bacău cu o întrerupere de 16 luni în timpul stagiului militar îndeplinit la Brăila 1986-1988. Decis a-l sluji pe Dumnezeu în aprilie 1990, după terminarea regimului comunist, va bate la poarta mănăstirii din Nisiporești, jud. Neamț. Sfânta Ascultare îl va duce la Noviciatul din Luizi Călugăra (Bacău) și, consecvent, va frecventa cursurile de filozofie și teologie la Institutul Teologic din Assisi (PG), unde între 1991-1998 va obține Licența și Masteratul în Teologie. A fost sfințit preot la 19 aprilie 1997 la Bazilica Patriarhală a Sf. Francisc din Assisi de către Card. Carlo FURNO. A activat din 03.10.1998 până în iulie 2022 la Biserica Sf Anton de Padova din Istanbul, iar în prezent slujește la Biserica Nașterea Preasfintei Fecioare Maria în Büyükdere, Istanbul, pe malurile Bosforului.

Meditațiile despre Crăciun sunt răspunsurile mele interioare la provocările evenimentului Întrupării, răspunsuri pe care le-am pregătit folosindu-mă de intuițiile unor Părinți ai Bisericii, filozofi, teologi, scriitori și artiști. Asemenea meditației introductive și celei finale, celelalte din cuprinsul volumului au un caracter filozofic, teologic și literar. Prima meditație poate fi subintitulată „Crăciunul filozofilor”, pentru că propun aici o analiză scurtă a modului în care s-au raportat câțiva filozofi moderni și contemporani la sărbătoarea Nașterii Domnului.

Printre aceștia se numără: Georg Friedrich Hegel, Jean-Paul Sartre sau Edith Stein. Ultima meditație are un caracter literar specific, pentru că este o analiză teologico-literară a ideii de Crăciun la poetul Vasile Voiculescu. Scopul introducerii acestui text este evidențierea specificului sărbătorii Crăciunului în România, țară punte între Orient și Occident, deci punerea în lumină a Crăciunului din creștinismul oriental.