Metodologie

ÎN ATENȚIA AUTORILOR/TRADUCĂTORILOR

Autorii sau traducătorii de cărți ce vor să publice la Editura Serafica sunt rugați să colaboreze cu aceasta pentru o bună desfășurare a pregătirii lucrărilor ce urmează să fie publicate, urmând următoarele criterii:

  • Trimiterea materialului de publicat în format electronic, în font Times New Roman, caracter 12, interlinia 1, nota la subsolul paginii în caracter 10.
  • Trimiterea abstractului în limba română și într-o limbă de circulație internațională: engleză, franceză, italiană, spaniolă, germană.
  • Trimiterea unui set de 5 cuvinte cheie.
  • Trimiterea CV-ului, care să conțină informații din biografia autorului, însoțit de o fotografie.

Urmarea normelor de redactare prezentate de: R. Meynet – J. Oniszczuk, Norme tipografiche per la composizione dei testi con il computer, Roma 2014. În varianta română se poate vedea Stefan Lupu, Ghid practic pentru elaborarea unei lucrari stiintifice în teologie, Sapientia, Iasi 20092

 

Redactarea textelor:

Pentru redactarea textului se va folosi formatul „doc” din sistemul Microsoft Word.

Vor fi reduse la minimum utilizarea sublinierilor și majusculelor în text.

Se evită sublinierile.

Cuvintele străine se pun în italic

 

Citările:

Citatele în limbile clasice:

- textele în latina vor fi scrise cu caractere italice, fără ghilimele;

- pentru limba greacă, respectiv ebraică, vor fi folosite fonturile SBL Greek, respectiv SBL Hebrew, care se pot descărca de pe site-ul Society of Biblical Literature;

- referințele la cărțile Sfintei Scripturi se vor insera în text și vor fi redactate după modelul Biblia Catolică, Iași 2013.

Citatele de maxim patru rânduri vor fi puse în ghilimele, în funcție de limba utilizată:

- pentru româna si germana „…”, respectiv «…» pentru citatele în interiorul citatelor;

- pentru franceză se va tasta spațiu înaintea semnelor de punctuație « … », respectiv ‹ … › pentru citatele în interiorul citatelor.

- pentru italiană «…», respectiv ‘…’ pentru citatele în interiorul citatelor;

- pentru engleză “….”, respectiv ‘…’ pentru citatele în interiorul citatelor;

 Citatele mai lungi de patru rânduri constituie un paragraf aparte și se vor pune în caracter de 11, aliniat 1 la stânga.

 

Notele de subsol:

La prima citare, se vor preciza toate detaliile bibliografice: autor, titlu, loc, an de apariție, pagina); aceste elemente se separă prin virgule, mai puțin între locul si anul apariției.

- Paginile citate se menționează direct, ex.: 1-23, fără indicația „p.”

- Nu se citează editura.

 

Monografiile:

- pentru prima referință, se citează în felul următor: inițiala prenumelui, urmată de punct, numele cu majuscule reduse, urmat de virgulă, titlul operei în italic, urmat de virgulă, locul și anul publicației, urmat de virgulă, numărul paginii, fără „p.”

Ex.: C. Buzzetti, Dizionario base del Nouovo Testamento Greco-Italiano, Roma 1994, 23.

    A. Rofé, Storie di profeti. La narrativa sui profeti nella Bibbia ebraica: generi letterari e storia, Brescia 1991, 13.

- pentru următoarele referințe se citează după cum urmează: numele autorului, urmat de virgulă, o parte din titlu, urmat de virgulă, numărul paginii, fără „op. cit.” și fără „p.”.

Ex.: Buzzetti, Dizionario, 65.

    Rofé, Storie di profeti, 35. 

 

Articolele:

- pentru prima dată se citează în întregime, după cum urmează: inițiala prenumelui, urmată de punct, numele cu majuscule reduse, urmat de virgulă, titlul articolului în ghilimele, urmat de „în” și numele periodicelor sau a cărții de bază în italic, urmat de număr, anul între paranteze rotunde, numărul de pagini ale articolului, urmat de virgulă și pagina citată, fără „p.”

Ex.: A.H. Snyman, “Modes of Persuasion in Galatians 6:7-10”, Neotest. 26 (1992) 475-484, aici 480.

T. Söding, „Die Gegner des Apostols Paulus. Beobactungen zu ihrer Evangeliumsverkündigung und ihre Konflikt mit Paulus”, MThZ 42 (1991) 305-321, aici 309.

A. Vanhoye, « Pensée théologique et qualité rhétoriqe en Galates 3,1-14 » in J. Lambrecht ed., The Truth of the Gospel  – Galatians 1,1–4,11, Rome 1993, 91-114.

J. Blunck, „evleuqeri,a”, în L. Coenen, ed., Dizionario dei concetti biblici del Nuovo Testamento, Bologna 1976, 918-924.

- pentru următoarele referințe se vor cita prescurtat, după cum urmează: numele autorului în majuscule reduse, urmat de titlul articolului între ghilimele și, dacă e lung, prescurtat, urmat de virgulă și numărul paginilor, fără „p.”. 

Ex.: Snyman, “Modes of Persuasion”, 479.

       Söding, „Die Gegner des Apostols Paulus”, 319.

  Vanhoye, « Pensée théologique », 95.

   Blunck, „evleuqeri,a”, 920.

- se vor cita în același fel atât cărțile cât și articolele, chiar dacă apar în mai multe note consecutiv.

- dacă în aceeași notă se citează mai multe opere ale aceluiași autor, acesta din urmă se înlocuiește cu Id., în majuscule reduse.

Ex.: H.D. Betz,  „Das Problem der Grundlagen der paulinischen Ethik”, ZThK 85 (1988) 199-218; Id., „Der Mensch in seinen Antagonismen aus der Sicht des Paulus”, în J.H. Beutler, ed., Der neue Mensch in Christus: Hellenistische Anthropologie und Ethik im Neuen Testament, Freiburg 2001, 39-56.

- dacă opera aparține mai multor autori, se pun primii trei, urmat de ed., iar numele lor vor fi separate de o liniuță de despărțire. 

Ex.: K.G. O’Connell – R.T. Anderson – J.P. Bercovitz, ed., Proceedings of the Eastern Great Lakes and Midwest Biblical Societies, Vol. 5, Grand Rapids, MI 1985.

Toate abrevierile folosite pentru titlurile periodicelor sau seriilor citate vor fi detaliate la sfârșitul cărții / articolului etc.