Referinta: Pau-2383
Carte de colorat
Carte de colorat
Iubirea se construieşte zi de zi, cu răbdare. Numai iubind fără pretenţia de a avea certitudini şi punându-ne într-o poziţie de ascultare, se poate realiza o relaţie autentică, în care diferenţele dintre persoane să nu fie motiv de diviziune, ci de îmbogăţire reciprocă.
Cu toții suntem răniți și avem nevoie de har și de vindecare. Rănile noastre, oricât de adânci ar fi, nu trebuie să constituie un obstacol în calea trăirii unei vieți libere. Breuninger oferă cititorului un model care ne conduce pe tărâmul libertății și al plenitudinii.
Autorul ne atrage atenția că, adesea, suntem conștienți de propria robie datorată rănilor noastre, dar nu știm ce să facem ca să devenim liberi. De multe ori, chiar strădaniile noastre cele mai mari nu fac decât să înrăutățească situația. În ultimă istanță, doar prin harul și puterea lui Dumnezeu, libertatea și vindecarea pe care el ni le-a pregătit se manifestă în viața noastră.
Autorul ne conduce spre întâlnirea cu Isus, propunând un itinerar în șase pași pentru a ne ajuta să identificăm și să înlăturăm barierele din calea harului vindecător al lui Dumnezeu, făcând posibilă o convertire mai profundă.
În cele din urmă, scopul acestui model de vindecare este de a ne elibera pentru a ne dărui în slujirea lui Dumnezeu și a aproapelui.
Cartea părintelui Tito Paolo Zecca tratează despre îngeri; în mod particular despre îngerul păzitor în viața și scrierile sfintei Gemma Galgani, o tânără mistică care a trăit între anii 1878-1903 la Lucca, în Italia. Aceasta își pierde mama în copilărie. Tatăl, farmacist de profesie, mort în urma unei tumori, îi lasă pe copii într-o sărăcie lucie. Treptat, încă din anii copilăriei, Gemmei i se deschide o fereastră către lumea supranaturală. Tânăra își umple singurătatea cu personaje extraordinare: îngeri, sfinți, Isus, Fecioara Maria cu care vorbește în mod familiar. Gemma trăiește mai mult cu îngerii decât cu oamenii, vorbește mai mult cu Isus decât cu propriul tată.
CUM SĂ-ŢI ÎNVINGI TEAMA ŞI SĂ ÎNDRĂZNEŞTI SĂ SPERI. Trezeşte vulturul din tine
Noua antologie de scrieri semnate de Jorge Maria Bergoglio – actualul papă Francisc - pune în lumină o ipostază mai puțin cunoscută a personalității sale, aceea a îndrumătorului spiritual. Înainte de a fi fost ales Papă, Bergoglio a fost, timp de decenii, implicat în misiunea de căpătâi a urmașilor sf. Ignațiu de Loyola, Exercițiile Spirituale. În această carte, Bergoglio ne descoperă profunzimea vieţii spirituale şi ne conduce, în 4 meditaţii, la întâlnirea cu Isus, la misterul manifestării lui Dumnezeu în lume, la viitorul Bisericii care trebuie să răspundă unor provocări deosebite şi la „trupul nostru”, dimensiunea cotidiană a vieţii de care nu trebuie să ne ruşinăm. Autorul porneşte de la texte din Sfânta Scriptură pe care le comentează şi le conclude cu un paragraf „pentru meditaţie”.
La Editura Pauline a apărut cartea Ca fulgerul vine din Orient, îngrijită de pr. Francesco Cosentino. Acesta consemnează dialogul său cu „părintele” Lazzaro, așa cum, prietenește, dorește să fie numit cardinalul Lazzaro You Heung-Sik, prefect al Dicasterului pentru Cler.
Cunoaşterea de sine este o necesitate şi o datorie căreia nimeni nu i se poate sustrage. Omul are nevoie să ştie cine este. El nu poate trăi fără a descoperi sensul propriei vieţi: riscă să fie nefericit dacă nu-şi recunoaşte demnitatea. Iată de ce putem spune că, în fiecare zi, suntem în căutarea propriului eu: o căutare continuă, chiar dacă uneori inconştientă, adesea obositoare şi, aparent, contradictorie, dar ce nu are sfârşit..
În această carte, Chiara Amirante ne propune un itinerar spiritual simplu, accesibil tuturor, care își are bazele principale în Evanghelie. Este un parcurs de spiritherapy, de autocunoaștere și vindecare a inimii prin arta de a iubi. Chiara ne invită să facem o călătorie în propria inimă pentru a identifica și trata rănile care ne rănesc sufletul și a deveni mai conștienți de metodele pe care le folosim pentru a ne anestezia suferința inimii. Suntem ajutați, așadar, să ne conștientizăm rănile care ne condiționează, atitudinile nesănătoase, capcanele care generează subtil starea de rău interior în viața noastră, iar la sfârșitul fiecărui capitol ne sunt propuse exerciții concrete care trebuie făcute cu consecvență, până când vom interioriza noi obiceiuri vindecătoare, eliberatoare.
În cartea sa De la cuvinte la dialog, Giuseppe Colombero – preot şi doctor în teologie, filozofie şi psihologie – analizează realitatea cea mai obişnuită dar şi cea mai angajantă a vieţii noastre: dialogul.
Multe persoane se întreabă: Cum putem să înfruntăm suferinţa? Este posibil să o învingem? Este posibil să ne vindecăm? De ce Dumnezeu permite aşa ceva? Valerio Albisetti încearcă să răspundă la aceste întrebări prin metoda sa psihospirituală în cel mai creator mod cu putinţă. A nega, a elimina, a căuta în exterior cauzele suferinţei sau chiar a rămâne în ea fără a-i atribui niciun sens, a te cuibări în ea, ca o victimă eternă, nu face pe nimeni să crească din punct de vedere psihologic, nici spiritual. Autorul doreşte să-i înveţe pe cititori să se mişte prin suferinţă, să înţeleagă cum ea, dacă este bine canalizată, îi poate transforma; suferinţa nu va mai fi ceva de care să fugă, ci un spaţiu ce trebuie traversat pentru a intra într-o relaţie mai intimă cu Dumnezeu.
Vigilența asupra gândurilor, păzirea privirii, consecințele desfrâului, sexualitatea și starea sufletească, îndrumarea spirituală, castitatea și Cuvântul lui Dumnezeu, trupul ca templu al Domnului, strategia Celui Rău în privința desfrâului, rugăciunea lui Isus ca remediu al dezordinilor sexuale sunt câteva dintre temele pe care Forlai ni le propune în această carte. Acest text se adresează unui evantai larg de cititori: adolescenților, tinerilor, logodnicilor, celor căsătoriți, văduvilor și persoanelor care au îmbrățișat sfaturile evanghelice. Oricare ar fi situația în care te afli, castitatea nu mortifică existența. Autorul vieții nu ia nimic din ceea ce dăruiește și, dacă uneori pare că o face, e doar pentru a ne obișnui cu daruri și mai mari.
Istoria primăvăratică a unei Mici flori albe scrisă de ea însăși și dedicată Cucernicei Maici Agneza a lui Isus.
"Nu sunt psiholog de profesie. Nu sunt nici teolog. Credibilitatea pe care o invoc scriind această carte se datorează faptului că am suferit mult de depresie. Cunosc depresia din interior. Cunosc zbuciumul spiritual pe care îl produce. Cunosc singurătatea, izolarea, teama că „voi pierde controlul”, şi cred că depresia poate fi înţeleasă cu adevărat nu studiind-o sau citind despre ea, ci trăind cu ea".
Mulţi părinţi şi educatori ai copiilor, adolescenţilor şi tinerilor sunt dezorientaţi şi, adesea, descurajaţi: nu ştiu ce să facă şi cum să facă pentru a educa tinerele generaţii. Între atâtea „dificultăţi”, Isus, cel mai mare expert în formarea oamenilor, este unicul Model şi Învăţător care poate fi „Lumină şi Călăuză” pentru părinţi, educatori, formatori. De asemenea, cartea este adresată adolescenţilor, tinerilor şi adulţilor care vor să se formeze pe ei înşişi la nivel uman, moral şi spiritual. Isus ne învaţă „să creştem, să trăim, să educăm şi să ne educăm”.
Această carte prezintă viaţa sfintei Terezei de Calcutta, una dintre femeile cele mai cunoscute din lume, care a devenit protagonista carităţii creştine. Ea descoperă pe străzile lumii chipul lui Cristos în cei singuri şi disperaţi. Autoarea cărţii o prezintă ca fiind un creion cu care Dumnezeu continuă să scrie iubirea sa pentru umanitatea timpului nostru. «Ceea ce facem este mai puțin decât o picătură într-un ocean. Dar fără acea picătură, oceanului i-ar lipsi ceva. Eu sunt un creion în mâinile lui Dumnezeu. El scrie ceea ce vrea». Printr-o serie de mărturii directe şi prin caracterul nemijlocit al anchetelor jurnalistice, autoarea reconstruieşte povestea unică „împotriva curentului” a Maicii Tereza.
În această carte, autorul trasează o sinteză a personajului care a marcat cel mai puternic secolul al XX-lea. Cucerit de Cristos, Papa Ioan Paul al II-lea devine un vestitor neobosit al Evangheliei, „călător al lui Cristos” ce proclamă iubirea şi pacea sa.
Cum să cultivam viața. ,,Pe măsură ce îmbătrânim, ne dăm seama că singurul lucrul lucru pe care îl putem ține cu adevărat în mână nu este ceea ce luăm, ci ceea ce dăm. Cel care a început să dăruiască celorlalți este salvat."
Această carte examinează sentimentele și atitudinile corelate cu ele şi oferă sugestii practice pentru a depăși dificultățile sentimentale. Albisetti ne aminteşte că trăirea autentică a sentimentelor depinde de capacitatea de autocunoaştere, de creştere, de maturizare, de capacitatea de a ne desprinde de narcisism, de a depăși atașamentul de părinți, de a ne maturiza, de a relaționa în mod semnificativ cu noi înșine și cu lumea.
Aceste pagini propun un parcurs concret pentru a spune stop fricii și pentru a crește în bucuria de a trăi. Pentru că fericirea nu este doar un scop, ci și o cale pe care o parcurgem zi de zi.
Apariția acestui nou volum de VITAMINE ZILNICE PENTRU SUFLET – Pilde și povestioare la Editura Pauline este o dovadă a faptului că cererea de spiritualitate a omului modern este permanent vie și nu poate fi potolită cu surogate, precum și intuiția lui că există valori universal valabile în toate timpurile și în toate locurile, de care are nevoie mai mult decât de hrana trupească pentru a trăi o viață demnă și frumoasă în această lume.
Încotro duce acest drum? Augustin, de la o distanță de o mie șapte sute de ani, ne mai poate ajuta încă să-l găsim? El nu este doar departe de noi, ci și atât de diferit: cum putem oare să-l înțelegem? Așadar, este firesc să adoptăm o poziție de distanțare, desigur, dar, pe de altă parte, și de implicare, astfel încât această biografie să fie pentru noi prilej de reflecție autobiografică. Așa cum făcea el însuși, de altfel, când lăsa la o parte cărțile și privea în primul rând în el însuși.
Textul demontează prejudecăţi (rugăciunea ca „tehnică”), defineşte fundamentele rugăciunii, elaborează contraargumente împotriva celor mai obişnuite „scuze” moderne pentru a nu cultiva o relaţie cu Dumnezeu (lipsa timpului, ineficacitatea rugăciunii), dezvăluie capcane ale vieţii cu şi fără rugăciune. Folosind un limbaj simplu, accesibil tuturor, cartea părintelui Philippe este un excelent îndrumător pe calea anevoioasă, dar plină de bucurie şi împlinire, a rugăciunii.
Rugăciunea, mijloc privilegiat pentru a comunica cu Dumnezeu, implică o relaţie personală, în care fiecare este implicat cu întreaga lui fiinţă, dar şi cu corporalitatea sa. De aceea, rugăciunea care are o proprie dimensiune meditativă şi de destindere, nu contrastează cu tehnicile de relaxare precum trainingul autogen. Autorul este considerat unul dintre cei mai mari experţi din acest domeniu.
A fi prieteni este o stare afectivă: este o componentă a personalității. Adevărata prietenie nu creează dependență,ci libertate.Iată câteva caracteristici ale unei relații autentice de prietenie,care se traduce într-o veritabilă alegere de viață. Cât despre celelalte ingrediente,aceste pagini sugerează câteva dintre ele, simple dar deloc evidente.........
Giuseppe Forlai, autorul cărţii „Să ne îmbrăcăm în lumină” ne propune un itinerariu spiritual pentru a ne trezi credinţa, pornind de la experienţa şi de la înţelepciunea monastică. Cu ajutorul scrierilor părinţilor monastici şi a textelor biblice cititorul este ajutat să parcurgă un itinerariu de conformare a vieţii la Cristos. Pacea, vindecarea de iluzii, experimentarea milostivirii lui Dumnezeu, adevărata căinţă, rugăciunea, lectura Scripturii, depăşirea încercărilor, libertatea sunt câteva dintre temele prin care creştinul este călăuzit pentru a se îmbrăca în Lumina divină. Cartea are trei părţi, a câte 6 capitole fiecare, ce sunt autonome şi complete
Eșecurile ne învață mult mai multe despre noi înșine decât succesele noastre. Nu numai că ne țin în smerenie, dar dezvăluie în noi forțe nebănuite, prin care ne depășim pe noi înșine, și resurse spirituale care ne reconectează la viață și la sensul ei.
„Mă rog în inima lui Dumnezeu” este un ajutor în întâlnirea personală, inimă la inimă, cu Isus din Sfântul Sacrament. Conţine rugăciuni şi meditaţii scurte ce pot fi făcute în faţa lui Isus Euharistic.
Ideea de bază a acestei cărţi este aceea de a redescoperi valoarea propriei identităţi ca dar pe care Dumnezeu l-a făcut omului atunci când l-a creat. Şi pentru a reuşi, este necesar să ne bazăm pe ajutorul lui Isus, pentru că El este Vindecătorul, după cum afirmă autorul. Dar nu trebuie să neglijăm instrumentele pe care le avem la dispoziţie pentru a vindeca rănile vieţii, experienţele negative pe care le-am trăit în copilărie sau la vârsta adultă, toate acele bariere care nu au permis dezvoltarea armonioasă a personalităţii sau au diminuat-o.
Cartea „Sfânta Gemma Galgani – Mistica Pătimirii lui Isus”, scrisă de preotul pasionist Tito Paolo Zecca, un studios al acestei sfinte şi al experienţelor sale mistice, prezintă viaţa acestei tinere care a fost binecuvântată cu experiențe mistice unice și impresionante, până când a devenit o icoană vie a pătimirilor lui Isus. Gemma nu este sfântă deoarece a primit stigmatele; ci a avut stigmatele deoarece era foarte înaintată pe calea sfințeniei.
Sfintele Evanghelii şi Faptele Apostolilor", apărută la Editura "Pauline", este tipărită color în condiţii grafice deosebite. Pe lângă textul biblic, include diferite rubrici pentru aprofundare şi rugăciune, îmbogăţite de numeroase imagini şi hărţi. Această carte este o cheie preţioasă pentru a intra în lumea Scripturii, interacţionând cu istoria sa, arheologia, geografia, mesajul său spiritual, şi dialogând cu cei care au scris paginile Noului Testament.
Ce să facem ca iubirea să răsară în fiecare zi cu un chip mereu proaspăt? Cum să facem din căsnicia noastră o continuă sărbătoare? Cum evităm să ne lăsăm devoraţi de dezamăgire? Ce măsuri să luăm pentru ca starea de dominare-dependenţă să nu se instaleze subtil în cadrul relaţiei noastre? Cum să scoatem din luptă inamicul numărul unu al iubirii, şi anume egoismul? Cum să facem ca soţii, deşi împreună, să nu trăiască distanţi; deşi împreună, să nu fie absenţi? Aceste întrebări şi altele asemănătoare vor fi abordate în această carte, al cărei autor este considerat unul dintre cei mai buni specialişti din complexul câmp al relaţiilor umane.
Este suficient să spunem că suntem prieteni? Prietenia este o alegere de viață ce valorizează caracterul unic al persoanei . Prietenia este expresia încrederii totale, capabilă să dea un sens chiar suferinței produse de o despărțire. * A fi cu adevărat prieteni înseamnă a ne trezi continuu la o viață nouă.*
Părintele Joël Pralong ne propune în cartea „Curajul de a fi tu însuți” să reflectăm asupra mecanismelor noastre de apărare. Relațiile noastre cu ceilalți sunt deseori condiționate, iar uneori chiar compromise, de mecanisme de apărare. Acestea sunt în mare parte inconștiente și, prin urmare, involuntare, intervin spontan. Le folosim pentru a ne proteja de emoții sau gânduri care generează anxietate, ne apără de o realitate prea dureroasă. Când mecanismele de apărare interacționează în mod liber, fără știrea voinței noastre și fără legătură cu rațiunea, acestea pot să se întoarcă împotriva noastră și să îi rănească pe cei din jurul nostru.
Printr-un interviu cuprinzător, ne este prezentată sinteza unui lung parcurs de viață. De la începuturile activității în politică la drumul în sânul Bisericii în calitate de mariolog, autor de cărți de spiritualitate și, în cele din urmă, exorcist, prin acest testament spiritual părintele Gabriele Amorth face o sinteză a călătoriei sale care converge într-o certitudine fermă : „Dacă există o modalitate de a-l îndepărta pe diavol de noi, aceasta constă în a ne lăsa atrași de bunătatea și de frumusețea care emană din bine și din Dumnezeul și Tatăl nostru” .
Ultimul mesaj al celui mai mare exorcist italian:
„Unii s-ar putea gândi că e nevoie de rău pentru ca binele să fie exaltat; așa cum minciuna este necesară pentru ca adevărul să fie preamărit. Însă binele și Dumnezeu însuși nu au nevoie de întuneric pentru a demonstra că sunt lumină” .
Capacitatea de a iubi este o stare extraordinară pe care cu toţii dorim s-o trăim; dar ea nu ţine de întâmplare, de destin, ci este rodul unui lung drum de pregătire, de antrenament. Punctul de plecare în teoria sa despre iubirea adevărată este o muncă de autoconştientizare, de acceptare a propriei nevroze, de a şti să-i spunem pe nume şi de a încerca apoi să o reducem. Doar de-a lungul unui asemenea drum, omul va întâlni adevărata iubire. La acest nivel nu mai este nevoie s-o cauţi. Căci este înlăuntrul propriei fiinţe. Relaţia va primi atunci numele de botez adevărat: căsătorie.
CONTROLUL CEREBRAL ŞI EMOŢIONAL. Manual practic de fericire şi sănătate
Cum să înfruntăm mâhnirea. ,,Crede în soare, chiar dacă nu strălucește. Crede în iubire , chiar dacă nu o simți. Crede în Dumnezeu chiar dacă nu îl vezi. Doamne, înaintea ta se află tăria și slăbiciunea mea; sprijin-o pe cea dintâi și vindec-o pe cea de-a doua."
Cum să cultivăm relațiile. ,,Valoarea unui om este definită în primul rând de gradul și maniera în care s-a eliberat de sine."
Am avut numeroase întâlniri în viaţa noastră. Totuşi, singura întâlnire cu adevărat importantă este cea cu Cristos. Autorul acestor frumoase pagini, alegând pasaje din Evanghelie, trasează câteva itinerare pe parcursul cărora putem să-l întâlnim pe Cristos şi să rămânem cu El prin meditarea Cuvântului său
Prin această carte, autoarea doreşte să ofere un prim instrument de cunoaştere a vieţii sf. Faustina, care, prin experienţa sa spirituală, a indicat lumii calea către încrederea în Milostivirea divină. "Fiica mea, spune că sunt Iubirea şi Milostivirea însăşi", îi va cere Isus sr. Faustina. "Umanitatea nu va găsi pacea, până când nu se va adresa cu încredere Milostivirii divine". Nu este un mesaj nou, dar lumina Milostivirii divine pe care Domnul a vrut s-o încredinţeze din nou omenirii prin carisma sr. Faustina, va lumina drumul oamenilor în cel de-al treilea mileniu.
Îndrumarea spirituală este un drum spre pământul libertăţii şi al fericirii. Acest pământ sunt eu însumi aşa cum sunt chemat să fiu – creat după chipul lui Dumnezeu şi transfigurat de Duh – odată ce am părăsit păcatul şi neîncrederea individualistă. Aceasta este viața dăruită şi angajantă pe care și-o propune ca obiectiv îndrumarea spirituală: o viaţă în care ego-ului i se substituie acel „noi” al comunităţii edificate de Duh, tristeţii – bucuria, agitaţiei – pacea, iluziilor – credinţa.
Cine nu a respins niciodată atitudini care se nasc în mod spontan în inimă pentru a-şi asigura aprobarea celor din jur? Cu toţii avem laturi ascunse ale personalităţii pe care le numim umbră. Aceasta îmi este prieten sau duşman? Dacă ignorăm umbra, ea poate să se ridice împotriva noastră şi să ne creeze dificultăţi de ordin psihologic şi social. Dar dacă sentimentele pe care le refulăm şi care ne fac rău nouă înşine sunt recunoscute şi asumate, ele favorizează echilibrul psihologic şi spiritual al personalităţii noastre. A cunoaşte şi a asuma laturile ascunse ale personalităţii sunt atitudini necesare pentru a ajunge la realizarea stimei de sine şi pentru a menţine relaţii umane sănătoase.
Te gândeşti adesea cum poţi fi liniştit şi mulţumit în iureşul vieţii cotidiene? Altfel spus, cum te poţi bucura de viaţă în permanenţă şi depăşi obstacolele cu seninătate? Ei bine, lucrurile sunt mai simple decât ţi-ai imagina. Nu trebuie să cauţi în exterior toate acestea. Nu în avere, distracţii, posesiuni materiale, dependenţe de orice tip, sau orice ţi-ar aduce satisfacţii temporare. Tot ce trebuie să faci este să iei o pauză. O pauză pentru a te asculta pe tine însuţi, pentru „a reflecta asupra viselor nerealizate ale sufletul.” O pauză pentru a-ţi conştientiza propria viaţă.
SĂ FIM PRIETENI SAU SĂ AVEM PRIETENI? O modalitate de a ne cunoaşte pe noi înşine şi pe ceilalţi
Umilul preot de ţară, pe care superiorii îl consideră un preot de „Doamne-ajută”, a fost trimis să slujească într-un sat uitat de lume, la Ars, în Franţa. În 10 ani, a ajuns să fie cel mai căutat preot din Franţa. Secretul vieţii sale stă într-o încredere necondiţionată în harul lui Dumnezeu, căruia îi corespunde printr-o asceză care constă în posturi şi penitenţă, şi mai ales într-un zel deosebit în a trăi iubirea şi rugăciunea.
A trăi bine împreună înseamnă a construi o înţelegere bazată pe valori ce dau sens existenţei. Autorul oferă sugestii pentru a putea gestiona, în mod conştient, propria viaţă şi pentru a face din ea un instrument de evoluţie individuală şi de cuplu.
Cartea este un ajutor practic pentru persoanele aflate în dificultate, suferinde, distruse, deprimare, pesimiste şi care nu reuşesc să găsească acea seninătate de fond care este baza unei personalităţi sănătoase, deschise, bucuroase, care permite oricum râsul din inimă. Omul are mari dificultăţi în a accepta durerea, bolile şi, cu atât mai mult, moartea. Tocmai de aceea ar trebui să învăţăm să râdem cu inima.
A avea o inimă veselă ne permite să fim încă integri după ce am trecut peste nenumărate necazuri, mii de suferinţe, încă încrezători în noi înşine, după ce am suferit mii de violenţe, defăimări, abuzuri, răutăţi, încă şi mai hotărâţi să mergem înainte după ce am înfruntat durere, boli. A învăţa să râzi cu inima îţi permite să ieşi din întunericul lipsei de sens, te ajută să renaşti.
Cartea părintelui Lucian Dîncă se dorește a fi un parcurs spiritual pentru începători, dar și pentru cei înaintați în tainele credinței creștine, scopul fiind acela pe care ar trebui să și-l dorească orice creștin: a deveni discipol al lui Cristos.
În prima parte a cărții, autorul ne ajută să înțelegem câteva texte biblice (înmulțirea pâinilor, parabola Tatălui milostiv și a bunului samaritean etc.) folosind o metodă de interpretare dezvoltată de Sfinții Părinți ai Bisericii încă din secolul al III-lea, lectura alegorică sau spirituală. În partea a doua – care ocupă și spațiul cel mai amplu - cititorul va fi călăuzit pe calea fericirilor evanghelice pentru a gusta din adevărata fericire spirituală: Cristos.
A ști să te rogi este o artă, la fel cum sunt arta culinară, pictura, muzica și multe altele. Așa cum profesorul te îndrumă, te ajută să-ți cultivi talentul și să-l cizelezi, la fel e bine să ne lăsăm ghidați și în rugăciune, iar beneficiile nu vor întârzia să apară. Acesta este scopul lucrării de față, prin care preotul Jacques Philippe își propune să realizeze un mic manual de rugăciune, destinat tuturor, atât laicilor, cât și persoanelor consacrate.
Valerio Albisetti, psiholog cu o experienţă de douăzeci de ani în psihoterapia cuplului, prin intermediul acestei cărţi, doreşte să ofere un parcurs bine definit pentru identificarea şi rezolvarea problemelor din relaţiile conjugale. Căsătoria este un pas care se face în doi din ziua în care cuplul, printr-un „da” reciproc, îşi pecetluieşte uniunea pentru toată viaţa şi trăieşte un sacrament sfânt de iubire. Dar ce se întâmplă atunci când în căsătorie intervine rutina, obişnuinţa, indiferenţa, trădarea? Pentru a depăşi asemenea blocaje conjugale, şi pentru însănătoşirea şi consolidarea relaţiei de cuplu, V. Albisetti a elaborat o metodă de psihoterapie prin care soţii sunt îndemnaţi să se angajeze într-un proces de autoanaliză, de cunoaştere, de acceptare şi de reînnoire a relaţiei.
În cartea sa, pr. Lucian ne amintește că scopul sacramentelor în viața Bisericii este de a-l conduce pe om, încă de pe acest pământ, la comuniunea cu Dumnezeu. De aceea, sacramentele nu sunt doar noțiuni sau rituri, ci evenimente de trăit. Autorul ne ajută să reflectăm despre fiecare sacrament în parte, despre simbolurile, riturile și semnele specifice sacramentelor.
Catehezele propuse aici, sub formă de învățături spirituale, sunt structurate în trei părți pentru fiecare sacrament: fundamente biblice, mărturii patristice și meditații spirituale pentru a trăi astăzi ca discipoli ai lui Cristos. Aceste reflecții se doresc a fi ca un îndrumător în trăirea vieții sacramentale în Biserică pentru a ne bucura de roadele spirituale, de folos sufletului și trupului, în urmarea lui Cristos.
Începutul drumului de conştiinţă nu coincide cu naşterea noastră fizică, nici cu intrarea în vârsta matură, ci cu momentul când, confruntată cu suferinţa, cu eşecurile, persoana încearcă să confere sens care s-o ajute să crească tot mai mult, să atingă niveluri mai înalte de înţelegere a propriei meniri. Albisetti ne încurajează să pornim la drum pentru a afla sensul propriei existenţe, cine suntem cu adevărat. Comoara aflată este adevărul autentic cu privire la fiinţa fiecăruia dintre noi, secretul propriului suflet. „Drumul despre care vorbesc în această carte nu este o modalitate de a cuceri fericirea, ci de a înţelege că aceasta se află deja în noi. Din totdeauna”.
Colecţia Note de psihologie îl are ca autor principal al acestor cărţi în format de buzunar, pe psihologul şi psihoterapeutul Valerio Albisetti. Acesta ne introduce, prin fiecare carte, într-un moment cheie al existenţei noastre. Ne vorbeşte deschis şi familiar despre stările emoţionale şi despre sentimentele neaprofundate ale omului, despre spiritualitate, dificultăţi şi viaţa în toată complexitatea ei.
În cărţile sale vom găsi mereu o perspectivă nouă, un gând care ne va face mai reflexivi, un sfat care ne va schimba atitudinea. Colecţia oferă indicaţii simple şi concrete pentru a aborda cu seninătate problemele vieţii cotidiene, prin aprofundarea competentă a aspectelor psihologice şi spirituale ale omului.
Carte de colorat
