


- -25%
Referinta: Eds-2118
Pentru a omagia una dintre figurile marcante care a adus o contribuție esențială la renașterea franciscanismului în România - părintele Petru Albert -, la editura Serafica a apărut volumul In memoriam Pr. Petru Albert, OFMConv., la zece ani de la trecerea la cele veșnice (2012 - 2022), coordonator pr. Damian Gheorghe Pătrașcu, OFMConv., ministru provincial.
După cum subliniază însuși coordonatorul acestei cărți, paginile de față reprezintă un mic omagiu adus personalității complexe, vizionare și vivace a celui ce a fost, întâi de toate frate franciscan, preot, directorul Seminarului franciscan (fiind unul din artizanii redeschiderii acestei instituții), directorul redacției române a revistei „Mesagerul sfântului Anton” (fiind unul dintre fondatorii ei), traducător neobosit al Bibliei de la Ierusalim. Și pentru că a rezuma în câteva zeci de pagini munca monumentală în slujba lui Dumnezeu și a franciscanismului, depusă de părintele Petruț (cum îl numeau apropiații), ar fi o sarcină extrem de dificilă, volumul readuce în prim plan figura sa recompusă din evocările celor care l-au cunoscut de-a lungul celor 93 de ani de viață și 65 de ani de preoție.
Așa cum un diamant capătă valoarea sa autentică numai după șlefuirea tuturor fațetelor, mărturiile adunate în această carte revelează, obiectiv și emoționant, multiplele haruri pe care le-a avut părintele Petru Albert.
Născut în 1919, la Pildești, hirotonit preot în 1947, a avut forța de a depăși cu seninătate întunericul perioadei comuniste (a fost arestat în 1960, condamnat la 12 ani de închisoare din care a efectuat trei ani și trei luni, fiind eliberat în 1964), și de a se abandona cu încredere și speranță în slujba Provinciei Franciscane „Sfântul Iosif” din România, la a cărei renaștere a contribuit neobosit și decisiv. După 20 de ani petrecuți în parohia Nisiporești, în primii ani de după Revoluție, face demersuri și reușește să redeschidă Seminarul Franciscan (mai întâi la Nisiporești, apoi la Roman), instituție pe care a și condus-o exemplar, pune bazele redacției române a revistei „Mesagerul Sfântului Anton”; lucrează intens la traducerea Bibliei.
Mărturiile din acest volum au o triplă valoare: umană, spirituală și istorică. Se poate spune că munca părintelui Albert continuă și după trecerea sa la cele veșnice tocmai prin acest volum. Fără să se fi cunoscut, dar avându-l numitor comun pe pr. Petru Albert, în aceste pagini se intersectează și depun mărturie, pentru generațiile care vor veni, generații din cele mai diverse medii, de la colaboratori și personalități marcante ale culturii românești (Ana Blandiana, Nicolae Prelipceanu), până la preoți, confrați și profesori (ÎPS Aurel Percă, arhiepiscop mitropolit de București, pr. dr. Emil Moraru, pr. Eugen Blăjuț, pr. Daniel Fechetă, pr. prof. dr. Maximilian Pal, prof. dr. Dănuț Doboș etc) care l-au cunoscut, l-au stimat și s-au bucurat fie de îndrumarea sa spirituală, fie de simpla sa prezență.
Scrierile Sfântului Francisc şi ale Sfintei Clara, în comparaţie cu biografiile lor, reprezintă un material mai puţin complex şi schiţează ceea ce ei au elaborat sau şi-au însuşit; este vorba, îndeosebi de texte cu un caracter exortativ şi de materiale care celebrează măreţia lui Dumnezeu. Ele ne permit să întrezărim cu mai multă uşurinţă ceva din personalitatea, experienţa şi intenţiile lor. Din cuprins: Texte legislative. Exortaţii. Scrisori. Laude şi rugăciuni. Fragmente şi dictări. Scrierile Sfintei Clara de Assisi. Cântecul Fratelui Soare şi Lauda Creaturilor.Laudele Creatorului.
Această nouă carte semnată Gina Agapie propune cititorilor o viziune inedită și provocatoare asupra evoluției relațiilor conjugale și extraconjugale raportate la dragostea divină și poruncile lui Dumnezeu, de la crearea lumii și până în prezent.
De fapt, această apariție editorială în întregul ei poate fi considerată o alegorie a infidelității creației față de Creatorul său. Folosindu-se de texte mai puțin cunoscute din Vechiul Testament, Talmud, tradiția iudaică și scrieri apocrife, Gina Agapie recompune, pas cu pas și trecând prin filtrul propriilor meditații, celula complexă și fundamentală a societății – familia – și pericolele care au însoțit-o încă de la izgonirea primilor oameni din Paradis. Fără intenții moralizatoare sau justificatoare, autoarea aduce în prim plan situații complexe chiar și pentru societatea de azi (relațiile conjugale în timpul căsătoriei, relațiile extraconjugale, rolul și locul femeii în societate, concubinajul) și modul în care oamenii din cele mai vechi timpuri le-au reglementat în conformitate sau nu cu poruncile lui Dumnezeu, dar și consecințele dezastruoase pe care le-a suportat omenirea prin nerespectarea legilor divine.
Cartea de poezii a Agnesei Pal Beda este rodul meditațiilor, reflecțiilor și investirii talanților literari nu doar dintr-o zi, o lună sau un an, ci dintr-un arc de timp mult mai lung.
În anul în care Biserica Catolică din întreaga lume celebrează Jubileul Speranței, iar Provincia Franciscană „Sfântul Iosif” din România, marchează Jubileul de 100 de ani de la nașterea Slujitorului lui Dumnezeu preot Anton Demeter, Editura Serafica propune cititorilor un eveniment editorial și, în același timp, încă un semn de speranță prin apariția volumului „Ca pe aur în cuptorul cu foc. Scurtă biografie a Slujitorului lui Dumnezeu Părintele Anton Demeter”; autor pr. Eugen Blăjuț, OFMConv.
Frapant, la o primă lectură, dar şi, mai ales, la a doua sau la a noua, e discursul de o fineţe „iezuită”, intens spiritualizat, cu breşe mistic iluminative operate („savant”, ar zice Rimbaud) într-un limbaj precis, fără stridenţe neologistice, conectat la real prin termeni preluaţi cu un aer cât se poate de firesc – cel puţin după gustul meu –, din imediateţea cea mai reavănă. Cucereşte, cred, o anume disponibilitate ludică abia ţinută în frâu de înclinaţia (naturală? cultivată?) spre acele „chestii serioase” cum, complet dezinhibat, le spune acest poet fundamental religios celor „înalte”, metafizice. Profetul din versurile lui Carol Daniel, amintind de avva din Epifania unui alt Daniel (Turcea), se susţine la o lectură atentă ca „figură” curat memorabilă. Pe scurt, un liric exersat şi cine ştie, deplin format, demn de a fi, de pe-acum, citit şi – neapărat, altfel chiar că n-am făcut nimic – recitit. (Marian Drăghici)
La editura Serafica a apărut o nouă ediție a broșurii "La picioarele lui Isus. Treizeci și una de vizite la Preasfântul Sacrament. Câte o vizită deosebită pentru fiecare zi a lunii", autor pr. Iosif Tălmăcel, OFMConv.
Încă de la început, părintele Tălmăcel subliniază importanța acestor pagini printr-o trimitere dureroasă la realitate. În ziua de azi, gesturile firești pe care le implică o vizită la biserică au fost oarecum inversate. Astfel, mulți creștini care intră în biserică, în loc să-l salute mai întâi pe Isus Cristos prezent în tabernacol, se roagă, mai întâi, icoanelor sau statuilor de sfinți.
Această broșură propune revenirea la ordinea firească și oferă un ajutor creștinilor care, din diverse motive, nu pot face vizite mai lungi în biserică. Așa cum spune și titlul cărții, fiecare vizită reprezintă fiecare zi a lunii, un moment scurt în care credincioșii stau de vorbă cu Isus, prezent în Preasfântul Sacrament.
Autorul propune pentru acest scurt dialog, o meditație cu privire la viața lui Isus Cristos și a Bisericii, urmată de recitarea rugăciunilor Tatăl nostru, Bucură-te, Marie și Slavă Tatălui, apoi o iaculatorie (invocație scurtă) la Preasfântul Sacrament, un cântec și o rugăciune la Maica Domnului. În acest fel, răgazul petrecut în prezența lui Isus poate deveni mai rodnic și mai plăcut Domnului.
Viața și carisma sfântului capucin, Leopold Mandić, redate cu acuratețe și simpatie evlavioasă în această biografie semnată pe pr. Petru Dâncă, scot la lumină chipul lăuntric al părintelui Leopold. Îndeosebi dăruirea sa neobosită în scaunul de spovadă și însoțirea spirituală care au reprezentat modalitatea eficace în a se apropia terapeutic de sufletul omenesc.
Niciodată nu o vom putea venera pe Sfânta Fecioara Maria atât cât merită şi este Ea vrednică, dar dacă o vom cinsti din toată inima după puterile noastre vom avea parte de grija Ei de Mamă pentru a ne asigura mântuirea veşnică. (Pr. Gheorghe Antal) Din cuprins: Ziua i-Motivele acestei evlavii. Ziua II-Mântuirea sufletului. Ziua VI-Păcatul de moarte. Ziua XI-Numărul celor aleşi. Ziua XX- Amânarea reîntoarcerii. Ziua XXX- Iubirea lui Dumnezeu.
Novenă la Sfantul Ioan Paul al II-lea. Novenă la Isus îndurătorul
Cartea propune devoțiunea către Preacurata Fecioară Maria care desface nodurile și nu numai. Timp de nouă zile, lăsați-vă cele mai strânse noduri, păcate, frici, temeri, în mâinile Preacuratei Fecioare Maria, desfăcătoarea de noduri, și, astfel, totul se poate schimba! Cu condiția de a recunoaște, cu umilință, că avem nevoie de Ea!.
Am putea spune că noua apariție editorială este una „cu greutate”, întrucât autorul – doctor docent în teologie sacramentală, profesor, biblist franciscan și participant la traducerea Bibliei în limbajul actual, tratează probabil cea mai cunoscută scriere din Vechiul Testament, din mai multe perspective. În acest fel, se evită capcana în care au căzut mulți autori contemporani care s-au aplecat asupra Cântării Cântărilor, și anume aceea de a o restrânge la o simplă colecție de cântece de iubire. Tiziano Lorenzin demonstrează, în paginile de față, că această carte – emblematică pentru Vechiul Testament – are un mesaj mult mai profund decât un cântec de dragoste. În interpretarea acestei scrieri autorul folosește, cu o naturalețe care îl face să fie înțeles de profani și de autorii de gen deopotrivă, trei instrumente: observația, interpretarea și actualizarea.
La editura Serafica a văzut lumina tiparului o capodoperă a literaturii creștine - „Cum să ne deprindem a-l iubi pe Isus Cristos”, autor sfântul Alfons Maria de Liguori, traducere pr. Adrian Măgdici, OFMConv.
Cred că nu există persoană care să nu aibă amintiri, în afara cazurilor patologice în care acestea s-au șters. Aproape tot timpul, omul se simte invadat de ele, cu forță sau cu persuasiune, revendicându-și locul în cutiuța memoriei. Ori la încheietura sufletului cu inima. Se strecoară nevăzute și neauzite precum aerul, cotropind mintea și sufletul. Unii le alungă necurmat, mai înainte ca ele să se instaleze. Dar cei mai mulți se lasă pradă lor, pentru că ele fac parte din viață. Sunt ale noastre, nu le putem la nesfârșit ignora. Așa că e mai bine să te împrietenești cu propriile amintiri, îmbogățite cu cele ale altora, care de obicei rotunjesc viața. Și ce s-ar face omul fără amintiri? Chiar dacă unele sunt destul de șterse, de estompate. Nici măcar nu ar ști de unde vine și încotro se îndreaptă. Ar fi stingher și singur. Amintirile sunt însoțitori credincioși mergând uneori înainte, alteori, pe urmele omului. Și mai sunt și reazemul nostru, umerii pe care se sprijină istoria, care suntem noi. Nici Părintele Iosif Agiurgioaei nu face excepție. De aceea, a hotărât să le aștearnă pe hârtie, pentru a rămâne definitiv pe panoplia inimii. Amintirile au avantajul că revin, de câte ori simțim nevoia să retrăim trecutul. Dar putem avea amintiri din viitor sau pentru viitor?
Cezarina Adamescu
Mulți credincioși consideră că, prin natura vocației și a sacramentului primit, preoții nu au nevoie de rugăciuni și, după moarte, ajung direct în Rai. De cele mai multe ori vedem în preoți reprezentarea lui Cristos, un îndrumător spiritual sau un ajutor divin. Nu considerăm necesar să privim preotul ca pe un om, cu slăbiciunile și căderile firești oricărui om.
Pentru cei ce nu mai sunt și care își ispășesc greșelile în purgatoriu, există multe rugăciuni și devoțiuni. Cu toate acestea, pierdem din vedere faptul că puține suflete ajung direct în Paradis. Iar condiția de a fi preot nu e o garanție pentru viața veșnică.
În acest context, vechea devoțiune a celor "33 de jertfe ale Sângelui lui Isus", este transformată, în aceste pagini, într-o coroniță specială pentru sufletele preoților care suferă în purgatoriu. De ce devine importantă o astfel de devoțiune? Pentru că, așa cum subliniază sfânta Magdalena de Pazzi și sfânta Gertruda, responsabilitatea preoților e mult mai mare în timpul vieții, față de cea a oamenilor obișnuiți, astfel că suferința lor în purgatoriu va fi mult mai severă.
Divorţaţi recăsătoriţi: practica Bisericii primare. Matei 19,3-9: Au venit la el unii farisei şi, ca să-l pună la încercare, i-au zis: "Îi este permis unui bărbat să-şi lase femeia pentru orice motiv?". El le-a răspuns: "Nu aţi citit că, de la început, Creatorul i-a făcut bărbat şi femeie?" Şi a zis: "De aceea omul îşi va lăsa tatăl şi mama şi se va uni cu soţia lui şi cei doi vor fi un singur trup, astfel încât nu vor mai fi doi, ci un singur trup. El le-a spus: "Din cauza împietririi inimii voastre v-a permis Moise să vă lăsaţi soţiile. De la început însă nu a fost aşa. Dar eu vă spun: Cine îşi lasă femeia, în afară de desfrânare, şi se căsătoreşte cu alta, comite adulter".
O reconstrucție critică a personalismului comunitar al lui Emmanuel Mounier, cu implicații multiple: sociale, filosofice și culturale, pornind de la o analiză minuțioasă, atât a contextului istoric, cât și a conceptelor utilizate.
La editura Serafica a văzut lumina tiparului volumul „Văzduhul zugravului de subțire”, autor Gina Agapie. Această apariție editorială poate fi considerată surprinzătoare din două puncte de vedere. Cunoscută cititorilor din volumele de poezie, proză sau povestiri pentru copii, Gina Agapie, în paginile de față, renunță parțial la vocea sa lirică în favoarea rigurozității impuse de cercetarea științifică. În al doilea rând, tema aleasă este una mai puțin obișnuită, și anume pictura medievală creștină realizată, în trecut, de pictori specializați numiți „zugravi de subțire”, pentru a fi diferențiați de pictorii profani.
În cuvinte simple și pline de emoție, paginile de față prezintă, de fapt, o conversație personală a sfântului Francisc cu Fratele Soare, Dumnezeu, o mărturisire a căderilor și a convertirii, dând micilor cititori ocazia să-l cunoască pe omul Francisc, cu visurile sale de mărire, cu frământările și zbaterile sale interioare. Astfel, ajutați și de imagini sugestive, copiii și adolescenții vin în contact cu frățiorul din Assisi, care nu mai e un sfânt abstract, ci un om ca și ei, care își spune propria viață pământească într-un mod sincer și fără ocolișuri. Mai mult decât atât, întreaga povestire e, de fapt, o rugăciune a vieții sau o viață a rugăciunii, pe care micii cititori o pot parcurge și recita cu ușurință, fără a se lăsa distrași de tentațiile lumii moderne.
Această carte nu înfricoșează, nu vorbește despre pedeapsa lui Dumnezeu, ci despre iubirea lui Dumnezeu. E pentru noi și ne invită să fim copii mândrii și devotați ai lui Dumnezeu. Ne cheamă, pe noi cei mici, să devenim mari urmând Evanghelia lui Isus. Ne cheamă pe noi, care suntem necăjiți și împovărați, să găsim odihna și pace prin puterea Evangheliei lui Isus. (Jacob Bubalo) Din cuprins: Imnul Reginei Păcii. Locurile de rugăciune din Medjugorje. Rugăciunea rozariului. Litania Lauretană. Rugăciune în zilele de post. Adorarea Sfintei Cruci. Rugăciune înainte de Liturghie. Litania Inimii lui Isus. Cântece Mariane.
Din cuprins: Reflecţia asupra celor şapte dureri ale Mariei. Profeţia Sf. Simion. Fuga lui Isus în Egipt. Rătăcirea lui Isus în templu. Virtuţile Mariei. Umilinţa Mariei. Dragostea Mariei Faţă de Dumnezeu. Credinţa Mariei. Ascultarea Mariei. Rugăciunea Mariei. Practici de devoţiune la Mama Divină. Novenele. Postul. A face parte din Congregaţiile Mariei. Rugăciuni la Mama Lui Dumnezeu.
A prezenta astăzi publicului românesc o carte de meditaţii, dă impresia unui lucru hazardat. Dacă totuşi se face această prezentare, s-a ales din două motive. Mai întâi că avem o mulţime de tineri intelectuali, dornici de adevăr şi bine, în timp ce legitimele lor aşteptări spirituale nu sunt satisfăcute. Şi apoi pentru că Biserica şi ţara aceasta, are mai întâi lipsă de oameni integrii, care să poată fi aluatul masei, o elită de creştini. (Pr. Liviu Chinez) Din cuprins: Sfaturi premergătoare. Demnitatea creştinului. Tăria sufletului. Virtuţi necesare.
Lucrarea de faţă vrea să fie una de teologie, mai precis de teologie biblică, adică un discurs despre Dumnezeu bazat pe Sfânta Scriptură. Când teologia îşi limitează studiul la conţinutul imediat al cărţilor inspirate, căutând să le asculte glasul specific, să se pătrundă de limbajul lor, într-un cuvânt, să se facă ecoul direct al Cuvântului lui Dumnezeu, ea este biblică, în sensul strict al cuvântului. (autorul) Din cuprins: Poporul: creatura lui Dumnezeu şi partenerul unei alianţe. Creaţi şi destinul omului în cartea Genezei. Pedagogia divină a alianţei. Noutatea şi superioritatea alianţei realizate în Cristos. Continuitatea şi discontinuitatea alianţei în cele două testamente. Omul: relaţie, istorie, libertate şi suferinţă în revelaţia Vetero neo-testamentară. Legătura cu Dumnezeu în Cristos.
Pocăința, numită și spovadă, este sacramentul instituit de Isus Cristos pentru a ierta păcatele săvârșite după Botez.
Conștient că, în ceea ce privește aceste două teme, e greu să mai găsești ceva nou de spus din punct de vedere poetic, Sergiu Cătălin Abalintoaie nu mizează pe formule consacrate, metaforizări excesive ori vulg, mecanisme care sufocă autenticul vocii poetice. Iar dacă luăm în considerare că poezia e un act de curaj – după ce te-ai pus pe hârtie și te-ai publicat nu-ți mai aparții – autorul de față nu face altceva decât să fie el însuși, fără a se gândi câtuși de puțin că cei în măsură ar aprecia că scrie bine sau prost. Iar asta înseamnă scriitură autentică: debarasare de orice intenție de a fi poet și, mai ales, un poet apreciat – maladia subconștientă a poeților de azi. Și, de obicei, cu cât îți propui mai puțin, cu atât îți iese mai mult.
Editată de pr. Daniel Romila și tehnoredactată de pr. Adrian Măgdici, cartea reprezintă o adaptare a pr. Alois Donea după prima biografie oficială a lui Padre Pio, apărută în 1974, înainte de introducerea cauzei de beatificare. Spunem că este o carte eveniment din mai multe puncte de vedere. În primul rând, majoritatea credincioșilor din ziua de azi au auzit de Padre Pio. Un om, un preot, un călugăr capucin care a purtat stigmatele lui Cristos o jumătate de secol, și, de aici, poate și denumirea „răstignit fără cruce”. În al doilea rând, avem în față un sfânt contemporan.
De la Francisc ne-am obişnuit mai ales cu mesajul ce ne vine prin intermediul vieţii sale: necultivat, simplu laic, nu preot, cu un anume dispreţ faţă de studiile teologice, nedorind să lase o moştenire intelectuală, a lăsat însă, un mesaj care a depăşit graniţele timpului şi spaţiului şi a devenit un mesaj actual pentru toţi oamenii din orice timp şi din orice loc. (autorul) Din cuprins: Contextul social în care a trăit Francisc de Assisi. Naşterea celui de al doilea ordin. Naşterea regulii franciscane. Francisc-diacon şi poet. Convertirea şi intuiţia spirituală. Stigmatele.
40 de ani. timp de har și iubire. Carte de poezii. Cu plecare de la idea biblică, exprimată de psalmist: "Numărul zilelor anilor noştri ajunge la şaptezeci, iar pentru cei în putere, la optzeci, însă, în cea mai mare parte, nu sunt decât trudă şi chin, pentru că trec repede şi noi ne ducem" (Ps 90/89,10), precum şi dintr-o oarecare observare existenţială, s-au vărsat fluvii de cerneală în încercarea de a da nume experienţelor trăite la ceas de vârstă medie, ce poate oscila între 35-45 de ani.
La Editura Serafica a apărut cartea „Viața de credință”, autor sfântul Leonard Murialdo, traducere Daniel Demetercă, sub îngrijirea pr. Giuseppe Fossati.
Apariția acestui opuscul este cu atât mai oportună cu cât anul viitor, pe 19 martie, se vor împlini 150 de ani de când Leonard Murialdo a înființat Congregația Sfântului Iosif (Iosefinii lui Murialdo), iar pe 30 martie se vor împlini 123 de ani de la moartea acestui sfânt atât de preocupat de soarta tinerilor nevoiași și a muncitorilor din lumea întreagă.
Deși nu este o operă originală, ci o traducere din franceză a unei cărți scrise de un preot iezuit, Sfântul Leonard Murialdo are meritul de a-i fi asigurat o unitate doctrinară și literară, ordonând materialul în jurul temei credinței și dându-i o structură precisă.
În plus, Murialdo este considerat autorul moral al acestui opuscul pentru că a adoptat pe deplin această doctrină, găsind sintetizate în ea aspecte ale propriei sale vieți interioare, în special abandonul total în fața Providenței Divine, și a contribuit masiv la popularizarea acestor idei, publicându-le în două ediții.
Normele din cuprinsul paginilor de față pot fi considerate un mod de inițiere în spiritualitatea franciscană pentru cei care doresc să adopte acest stil de viață. Un manual simplu, un mod de viață, regula de urmat pentru cei care aderă la acest mod de a trăi, iar pentru ca acest mod să nu fie haotic, este necesar să fie guvernat de legi precise. Aceste norme vin să îndrume, nu să restricționeze, viața spirituală a Ordinului Franciscan Secular. Adaptate timpurilor moderne, articolele ce compun forma de viață a OFS nu fac altceva decât să ofere o îndrumare pentru cei care aleg această cale de urmat.
Noi toți trebuie să-i urmăm pe Sfinți și să ducem o viață sfântă. Pentru a putea intra în cer, toți trebuie să ne sfințim, deoarece Dumnezeu vrea aceasta și ne-am luat noi înșine aceasta îndatorire la Sfântul Botez. (Pr. Dumitru Lucaci) Din cuprins: Mijloacele care ne conduc la desăvârşirea creştinească. Piedicile desăvârşirii creştineşti. Virtuţile morale. Virtuţile teologale.
În volumul prezent autorul face o incursiune fictivă, voluptoasă şi fidelă în lumea începuturilor biblice, având ca suport creativ, mai întâi, un manuscris descoperit în anul 1994, de câţiva cercetători, în subsolul unei Sinagogi din Cairo, într-o încăpere denumită Gheniza şi, apoi, un alt text scris...
Pagină după pagină, ajutat de mărturiile adunate cu ocazia procesului de beatificare și de documentele găsite în arhiva Securității, autorul conturează portretul medicului și preotului Martin Benedict.
În paginile de față, pornind de la textele Sfintei Scripturi – care nu sunt doar simple texte ci însuși Dumnezeu care vorbește omenirii -, părintele Iacob Stolnicu propune, involuntar, un exercițiu de redefinire a ființei umane în adâncul ei. Pentru că, așa cum orice formă de dezvoltare personală este goală fără Dumnezeu, a fi credincios este doar o afirmație fără substanță dacă lipsește esența de a fi creștin.
Autorul îşi propune să analizeze situaţia creştinismului în societatea contemporană şi să răspundă unor întrebări şi provocări ale omului timpurilor noastre. Totul, după cum se afirmă şi în titlu, plecând de la redescoperirea Evangheliei.
Această carte, care nu mai are nevoie de nicio prezentare, nu ar trebui să lipsească din casele credincioșilor. Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, propunând rozariul reînnoit, a invitat pe toți să redescopere frumusețea cu ochii inimii Mariei. Rozariul este o rugăciune simplă, niciodată repetitivă și plictisitoare, pentru că îi face pe credincioși să participe activi, cu Maria, la contemplarea misterelor copilăriei, a vieții publice și a patimii, morții și învierii lui Isus, dar și valoarea însăși a vieții.
Bogdan Emilian Balașcă vede în dezvoltarea personală o datorie a fiecăruia față de propria persoană, iar volumul proaspăt publicat reprezintă o excelentă pledoarie pentru nașterea unui nou drept fundamental al omului: dreptul de a te cunoaște pe tine însuți. Pentru aceasta e nevoie de un traseu, ceea ce ne este propus în aceste pagini și care, în opinia autorului, reprezintă un „RMN” vital pentru conștiința umană.
La editura Serafica a apărut cartea "Suntem întrebare. Devenim răspuns?", autor Florina Nicolae. În contextul pandemiei, care a dus la conștientizarea importanței mijloacelor de comunicare, acest volum se dorește a fi o provocare pentru cititori, o invitație la dialog pe teme din cele mai diverse. După cum mărturisește chiar autoarea, paginile de față sunt o propunere de mozaic, un mozaic interior construit din interogații, mirări și nuanțe complexe. Abordând teme variate (ecologie, franciscanism, adevăruri de credință), cartea de față reprezintă o introspecție incisivă, o incursiune personală în sinele dominat de Dumnezeu.
Colecţia „Don Novello Pederzini”, tipărită la editura Serafica, este o colecţie de volume reeditate din cele mai cunoscute lucrări ale acestui autor. Scrise pe înțelesul tuturor, volumele din colecţie abordează teme din cele mai diverse, ca suferința, rugăciunea, iubirea aproapelui sau iertarea. Până acum, în colecție au apărut volumele: „A face ordine. Reflecții și propuneri pentru un stil de viață mai sănătos, mai uman mai creștin”; „Sacramentul iertării”; „Rămâi cu mine. Privilegiul rugăciunii”; „Suferă cu înțelepciune, suferă mai puțin...”; „Iubește mai mult, iubește mai bine...”, „Mulțumesc”.
Don Novello Pederzini (1923-2018) a fost un preot extrem de apreciat în Italia și nu numai, pentru activitatea pastorală și publicistică. Doctor în teologie și drept canonic, a publicat zeci de lucrări și volume, traduse în mai multe limbi, fiind, în același timp, și una din vocile cele mai cunoscute de la Radio Maria.
Cartea pe care v-o recomandăm spre lectură, nu are ca plan principal viața sfântului Francisc ci, după cum spune titlul, istoria și toelogia experienței spirituale a sfântului, raportată la viața sa. Una din particularitățile acestei cărți este structura ingenioasă și concisă: prima parte oferă date esențiale despre izvoare și propune o cronologie sistematică a vieții lui Francisc, cu o alternanță legată de împrejurări și episoade particulare ale existenței sale. A doua parte, mai complexă și mai analitică, reia diferitele „perioade” ale vieții lui Francisc, interpretând Scrierile în ordinea corespunzătoare datării și lăsând ca vocea lui Francisc însuși să fie cea care vorbește despre propriul parcurs spiritual. A treia parte, reia pe scurt biografia sfântului, încercând să culeagă punctele esențiale ale experienței sale în dispunerea lor diacronică, pentru a ajunge la o scurtă sinteză a datelor principale obținute în urma cercetării. Fratele minor milanez, Cesare Vaiani, lucrează actualmente la Milano unde este responsabilul celor douæ Fraternități franciscane prezente în centrul orașului. Este profesor de Teologie spirituală și Istorie a spiritualității medievale din cadrul Facultății de Teologie Italia Settentrionale, respectiv, în cadrul Studiului teologic din Verona precum și în alte instituții teologice. Publicațiile sale despre viața și experiența spirituală a lui Francisc de Assisi sunt numeroase. Printre cele mai seamă sunt: La via di Francesco. Una sintesi della spiritualità francescana a partire dagli Scritti di san Francesco (Presenza di san Francesco, 41), Edizioni Biblioteca Francescana, Milano 1993; Vedere e credere. L’esperienza cristiana di Francesco d’Assisi, Glossa, Milano 2000; Teologia e Fonti francescane. Indicazioni di metodo (Presenza di san Francesco, 46), Edizioni Biblioteca Francescana, Milano 2006.
Cartea fratelui Michael Davide Semeraro, în traducerea pr. Adrian Măgdici, ne propune să trecem de la o imagine elitară a vieții consacrate, de la o societas perfecta, la una familială, a fiilor lui Dumnezeu, adunată într-un unic Duh, o profeție pentru timpurile prezente, într-un cuvânt, la o viață consacrată fericită. Autorul împărtășește gândurile și trăirile sale, pe care le-a limpezit în peste cei treizeci de ani de viață consacrată și pe care le-a adunat în cartea de față. O carte, împletită de convingeri și de provocări, ce nu ține neapărat să ne ofere soluții, ci doar „provocări”, nu certitudini, ci, mai degrabă, năzuințe. Lucruri ce ne fac să sperăm la o viață consacrată întrupată aici și acum, în spațiu și timp.
Viața Sfântului Francisc de Assisi. Leggenda major. Opera sfântului Bonaventura ne expune şi propune o biografie autorizată şi, vreme îndelungată, unică a sfântului Francisc din Assisi, o lucrare ce şi-a câştigat renumele, nu atât prin stilul excepţional al transcrierii şi metodologiei, cât mai ales prin...
Această nouă apariție editorială semnată de părintele Iacob Stolnicu reprezintă un nou demers de a aduce cuvintele Sfintei Scripturi de la amvonul bisericesc în inimile creștinilor și Trupul euharistic al lui Cristos din tabernacol în sufletul credinciosului modern.
După „Trăsături pentru un caracter creștin” și „Dumnezeu pe urmele noastre sau noi pe urmele lui Dumnezeu?”, pr. Stolnicu revine cu un prim volum dintr-un proiect mai amplu care, în accepțiunea și definiția societății contemporane, are, în aparență, toate caracteristicile unui ghid de dezvoltare personală: „Îndreptar de atitudini”.
Cele 28 de meditații prezente în această primă parte sunt, de fapt, fragmente de viață care, golite de prezența Cuvântului lui Dumnezeu, nu sunt altceva decât un proces verbal de predare-primire a unui trup de carne, o fișă de diagnostic a unui pacient amestecată cu alte fișe de diagnostic pe care societatea îl tratează cu sedativele tehnologiei moderne și false panacee cu efect de scurtă durată. Mulți ar strâmba din nas, considerând că o carte tipărită, mai ales o carte în care se vorbește despre post, răstignire, de a căuta să faci binele chiar și când ție nu îți merge bine, o astfel de carte e un demers sortit eșecului din start, din moment ce liturghiile se transmit online, preoții fac podcasturi în care interpretează și reinterpretează Biblia.
Cateva clipe trăite în fața Preasfintei Inimi a lui Isus
Traducerea uneia dintre cele mai frumoase și mai citite cărți după Biblie: De imitatione Christi
Domnul nostru, Isus Cristos învata poporul prin parabole, asemanari si pilde. Tot asa trebuie sa se predice Catehismul atât la cei mici cât si la cei mari. Mai întâi face învatatura ori chiar numai citirea catehismului placuta, apoi arata tuturor ca religia nu-i numai teorie, ci trebuie pusa în practica. (Pr. Iosif P. M. Pal) Din cuprins: Despre simbolul credinţei. Despre îngerii. Despre cei dintâi oameni şi despre păcatul strămoşesc. Despre mântuitor. Despre întruparea Fiului lui Dumnezeu. Despre patima, moartea, învierea şi înălţarera la Cer a lui Isus Cristos. Despre Sfântul Duh
Cele nouă întâi vineri ale lunii - conține devoțiunea către Preasfânta Inimă a lui Isus scrisă de Sfânta Margareta Maria Alacoque în urma viziunilor avute. I-a fost revelat mesajul de iubire din inima lui Dumnezeu pentru Biserica Sa și pentru toți oamenii. Celor care vor spune aceste rugăciuni le sunt promise mai multe haruri...
Există trei etape care ne duc la întâlnirea cu Dumnezeu: să mă întâlnesc cu mine însumi, a stabili un contact cu Dumnezeu, privindu-l ca pe cel care priveşte cu dragoste şi a trei fază constă în a vorbi cu Dumnezeu comunicându-i necesităţile şi presimţirile mele cele mai intime. Din această carte vom primi îndrumările necesare pentru a realiza întâlnirea cu Dumnezeu. Din cuprins: Etapele întâlnirii. Întâlnirea cu sine însuşi. Dialogul cu Dumnezeu. Tăcere în faţa lui Dumnezeu. Locurile întâlnirii. Rugăciunea reciprocă. Adoraţia.
Cartea ne oferă pasajele și secvențele care l-au făcut pe Francisc să fie păstrat în tradiția Bisericii ca un piedestal solid și asimilat de către aceste spiritualități și mișcări civice sau să fie propus spre a reîmprospăta o umanitate istovită, mereu ajunsă la capătul puterilor, de fiecare dată când e nevoia mai mare.
Paginile de față reunesc cele mai importante și mai cunoscute devoțiuni în cinstea Sfântului Anton, putând fi considerată un adevărat vademecum atât de invocare, cât și de mulțumire pentru harurile primite prin mijlocirea sfântului padovan.
„Pildele atrag” - spune o zicală veche și plină de adevăr. Zelosul preot misionar Alois Iosif Chiavarino a înțeles rostul acestei zicale înțelepte și, luând exemplu de la Mântuitor, care învăța mulțimile prin pilde și asemănări, a adoptat și el acest mijloc puternic și atrăgător.
Așadar și noi, convinși de puterea și efectul acestor cuvinte înțelepte, scoatem la iveală această culegere de pilde despre Sfânta Spovadă, prelucrată după cartea „Confesatevi bene”, scrisă de pr. Alois Iosif Chiavarino. Primirea de care s-a bucurat o altă cărticică a acestui autor, intitulată „Cea mai mare comoară”, tradusă și publicată la editura noastră, ne-a stimulat să punem în mâna cititorilor lucrarea de față, care, nădăjduim, va fi urmată și de altele în acest fel.
Editura Serafica anunță apariția broșurii „Fericita Veronica Antal (rugăciuni)”, coord. Pr. Virgil Blaj. În prefața cărții, PS Petru Gherghel recomandă cu bucurie această carte de rugăciuni, cu speranța că va deveni o modalitate nu numai de a-i aduce cinste și venerare Fericitei Veronica, ci și de a aduce laudă și preamărire lui Dumnezeu. Rugăciunile adunate în aceste pagini au menirea să încurajeze cultul Fericitei Veronica și să fie un instrument de promovare a rugăciunii adresate ei. Printre altele, acest mic volum cuprinde rugăciunea pelerinilor, rugăciuni pentru a cere tărie în încercările vieții și curaj în mărturisirea credinței, rugăciunea copiilor, rugăciune pentru un bolnav, rugăciune pentru familie, rugăciuni la locul martiriului, devoțiuni și novene în cinstea fericitei Veronica Antal.
Această lucrare, îngrijită de doi dintre cei mai cunoscuți cercetători care au studiat tema existenței istorice a lui Isus, ne prezintă în cuvinte accesibile cele mai importante descoperiri ale istoriei și arheologiei despre moartea și învierea lui Isus. Craig. A. Evans și N. T. Right descriu, în mod sintetic și captivant, drama și semnificația copleșitoare a ultimelor zile ale lui Isus pe pământ.
La Editura Serafica a apărut cartea „Catehism pentru cei care se pregătesc să primească Taina Sfântului Mir”, sub îngrijirea Pr. Daniel Romila, OFMConv.; format: 10x14 cm; 92 pagini color.
De multe ori, în viața sa publică, Isus a promis apostolilor, dar și urmașilor lor, că-l va trimite pe Duhul Sfânt, iar la ultima Cină a spus: „Și eu îl voi ruga pe Tatăl, iar el vă va da un alt Mângâietor ca să fie cu voi totdeauna. Duhul Sfânt, pe care îl va trimite Tatăl în numele meu, vă va învăța toate și vă va aminti toate câte vi le-am spus eu” (In 14 ,16.26). Isus, după învierea sa, rămânând cu apostolii timp de 40 de zile, i-a pregătit să-l primească pe Duhul Sfânt. Iar când s-a înălțat la cer le-a spus să aștepte în Ierusalim venirea Duhului Sfânt, a noului Mângâietor. La zece zile după Înălțarea la cer, în ziua Rusaliilor, în timp ce apostolii erau reuniți în Cenacol, cu Preasfânta Fecioară Maria, are loc împlinirea promisiunii.
La editura Serafica a văzut lumina tiparului volumul de poezii „Domnul cântă, vedem sunetele scrise-n aer. 40 peceți de îngeri”, autor Gina Agapie.
Aparițiile Fecioarei Maria la Fatima păstorașilor sfinți: Iacinta Marto, Francisc Marto, Lucia dos Santos.
La editura Serafica a văzut lumina tiparului un nou volum semnat Gina Agapie: „Heruvimi cu chipuri de copii și povești pentru Sara”.
Dedicată Iubirii – în înțelesul ei dumnezeiesc, după cum însăși autoarea precizează, cartea de față cuprinde șase povești urmate fiecare de câte o confesiune cu puternice accente autobiografice și sociale.
Așa cum și-a obișnuit cititorii, și în paginile de față, Gina Agapie își îmbracă scriitura cu o hlamidă creștino-iudaică, având la bază scrieri mai puțin cunoscute din Vechiul Testament, rezultând un farmec aparte ce îl face martor pe cititor la o mică parte din istoria poporului evreu și îl predispune la o călătorie personală prin deșertul interior. Poveștilor luminoase și pline de învățăminte pentru Sara, Gina Agapie le contrapune o atmosferă relativ încordată și contrariată în introspecții, pentru că cele 13 capitole ale cărții sunt văzute de autoare ca 13 trepte pe care le-a urcat pentru a se distanța de o perioadă de doliu emoțional.
Experiența volumelor anterioare o ajută însă pe Gina Agapie să facă din acest volum o carte a echilibrului între sufletul omului deșertificat de implozia cotidianului și Iubirea dumnezeiască, ce ascunde heruvimi sub chipuri de copii, metaforă a scânteii divine dătătoare de viață veșnică.
Pornind de la heruvimii așezați pe Chivotul Sfânt, Gina Agapie face din această carte un volum al redutelor pe care a trebuit să le cucerească în urma luptelor cu „amalecițiii” și „egiptenii” interiori; neputând să se facă „înger de sus”, ea optează, prin aceste pagini, să se facă un lac subteran potolit care așteaptă ca Dumnezeu – iubire să se reflecte în apele sale, pentru a curge liber.
După cum însuși autorul precizează, în paginile de față, cititorii vor găsi aforisme pentru un an întreg, primite de la Sfânta Treime. Acestea au fost așezate pe hârtie chiar în ziua în care au fost primite. Deși cele mai multe zile conțin câte două mesaje primite fie de la Tatăl, fie de la Fiul, fie de la Duhul Sfânt, există și zile cu un singur mesaj, Alan Ames justificând acest lucru prin faptul că unele mesaje sunt private sau nu sunt destinate publicării.
Doctor în Teologie și ex-profesor la Institutul Teologic Romano - Catolic Franciscan din Roman (unde a predat Morală fundamentală, Morală Familială, Morală socială, Morală religioasă, Etică și Bioetică), pr. Adrian Măgdici încearcă, prin perspectiva Magisteriului Bisericii să aducă lumină în ceea ce privește statutul – atât de controversat – de „persoană” a embrionului uman.
Curs de ebraică biblică - Studiul limbii ebraice biblice ne permite să intrăm în contact cu lumea antică a Orientului Mijlociu. În această zonă a lumii, considerată „leagănul culturii umane”, a apărut scrierea şi tot acolo s-a născut Biblia. În acest sens, Curs de ebraică biblică îşi propune să-i ajute pe ...
Al treilea volum al proiectului editorial „Îndreptar de atitudini”, care îl are ca autor pe părintele Iacob Stolnicu și care a apărut la editura noastră, îmbină în mod fericit Jubileul Speranței cu modul concret de a veni în întâmpinarea dorinței care se află în fiecare om de a-și trăi umanitatea cât mai bine, binele traducându-se aici cu dorința de a fi cât mai aproape de Dumnezeu.
Paginile de față reunesc două interviuri luate părintelui Anton Demeter de către fiica sa spirituală, terțiara franciscană Nadejdea Maria - Pia Rădulescu, Autobiografia și Jurnalul părintelui Anton Demeter, două scrisori pe care le-a primit de la părinții săi, informații din dosarul său păstrat în arhiva CNSAS, precum și pașii făcuți până acum de la moartea sa și până la deschiderea cauzei de beatificare. Pentru prima dată, părintele Demeter este separat de memoria colectivă a franciscanilor în zeghe și a altor martiri ai regimului comunist și i se atribuie carisma particulară (pe deplin meritată) pe care a avut-o mai ales în timpul vieții, dar și după moartea sa „în faimă de sfințenie”.
Această medalie este folositoare pentru toate nevoile spirituale și temporale, cu condiția ca ea să fie folosită în spirit de credință. Originea medaliei Sfântului Benedict este foarte veche și își are rădăcinile în semnul Sfintei Cruci pe care Patriarhul îl folosea eficace împotriva asalturilor diavolului. Forma și conținutul medaliei au fost aprobate de Benedict al XIV-lea în 1741
La editura Serafica a văzut lumina tiparului, un nou volum de povești pentru copii semnat Gina Agapie - „Ochelari de văzut minuni. Povești pentru Sara”. Cunoscută cititorilor mari și mici din volume anterioare precum „Heruvimi cu chipuri de copii. Povești pentru Sara”, „Lada mea de zestre. Mearat Hehalav”, „Hamor și Atona. Măgărușii lui Dumnezeu” sau „Zotia. Povestiri cu rom”.
În acest volum autoarea invită părinții și copiii să redescopere Facerea lumii într-o manieră inedită. Este vorba de șase povestiri care au ca motto versetele din Cartea Genezei corespunzătoare fiecărei zile în care Dumnezeu a creat lumea, fiecare poveste descriind însă, cîte o întâmplare diferită care, aparent, nu are legătură cu cea anterioară.
Mântuitorul ne învata ca, mai presus de orice, dragostea este aceea care instrumenteaza cea mai puternica comuniune omeneasca. Comuniunea înseamna mai mult decât o asociatie morala sau spirituala. Ea reprezinta o unire cu Cristos, cum este numita în limbajul liturgic, încorporarea în Biserica prin Taina Botezului. (autorul) Din cuprins: Învăţătorule unde locuieşti? Discipolul lui Isus. Comuniunea ne este dăruită. Comuniunea şi rugăciunea. Comuniunea şi convertirea. Comuniunea şi credinţa. Comuniunea şi speranţa.
Această cărticică ne ajută să ne dăm seama că într-adevăr bunul Isus doreşte ca devoţiunea faţă de Inima Mariei să se extindă pe tot pământul şi prin ea pacea să domnească în întreaga lume. Din cuprins: Devoţiuni către Inima Neprihănită a Mariei. Consacrarea la Inima Neprihănită a Mariei. Practica pioasă a primelor sâmbete ale lunii. Sfântul Rozariu. Recitarea Sf. Rozariu meditat. Litania Lauretană. Rozariul Inimii Mariei. Rugăciuni către Inima lui Isus. Consfinţirea familiei.
Ce este fericirea? Există un secret al fericirii? În viața consacrată? De câte ori n-auzim astfel de întrebări sau, poate, ne adresăm chiar nouă înșine asemenea interogații despre existența unei rețete absolute a fericirii. Chiar de răspunsul nu coincide, deseori, întru totul. A scrie o carte despre fericire ar părea, la o primă vedere, tocmai dorința de a găsi un răspuns absolut, o soluție definitivă, o rețetă unică a fericirii. Însă tematica propusă de Giuseppe Crea se înscrie într-o altă direcție, anume, să bifăm răspunsuri valabile în dreptul unor întrebări legitime, să constatăm că fericirea nu e o rețetă magică și nici o pledoarie abstractă, ci există persoane care luptă și se angajează pentru a fi fericite. La modul cel mai serios și concret.
Patruzeci de ”cântece” ale unei ființe îndrăgostite de Frumosul absolut, de Dumnezeu. Autoarea încântă și formulează incantații prin multitudinea de imagini, ca într-un eden niciodată pierdut, pășind timidă și înlăcrimată de dor, ca și Maria Magdalena, spre Mirele înmormântat, dar acum înviat din morți, mai frumos decât Luceafărul dimineții...
În carte veţi descoperi noi nuanţe ale figurii Sfântului Francisc de Assisi, mai cu seamă în ceea ce priveşte modalitatea sa de a se relaţiona cu aproapele, paradigmă a relaţionării perfect valabilă şi astăzi. În acest sens veţi avea posibilitatea de a găsi sfaturi utile şi de a vă regăsi în ele...
Prima ediţie apărută la Editura Serafica, atunci la Săbăoani, în anul 1931, cu prilejul sărbătoririi a 700 de ani de la moartea sfântului Anton de Padova (1231), vede pentru a doua oară lumina tiparului, de data aceasta la Roman, într-o ediţie revizuită sub îngrijirea pr. Daniel Romila, la o distanţă de 85 de ani.
Broșura de față, reeditată la editura Serafica, nu propune doar devoțiuni cunoscute, ci și căutarea Milostivirii lui Dumnezeu ca mod de viață. Venerarea icoanei lui Isus cel milostiv, Sărbătoarea Milostivirii lui Dumnezeu, Ora Milostivirii, alături de Coronița Divinei Îndurări, Litania și Novena Milostivirii Divine sunt promisiunile lui Isus făcute către cei care se consfințesc Milostivirii Divine de iertare a păcatelor și de a obține orice fel de haruri.
Dacă vrem să fim ascultaţi de Părintele nostru ceresc trebuie să-i cerem fierbinte şi cu încredere lucrul dorit. El ne-a făgăduit că ne va îndeplini dorinţa, dar nu ne-a hotărât timpul. De aceea trebuie să rămânem statornici în rugăciunea noastră şi aceasta o facem cel mai potrivit printr-o novenă, care ţine nouă zile.
Din cuprins: Novenă în cinstea Maicii Domnului de la Lourdes. Ziua I-Lourdes, locul de pelerinaj. Ziua II-Cine se cinsteşte la Lourdes? Ziua III- Ce vrem? Ziua IV- Cheia ascultării. Ziua V-Trandafirii din lourdes. Ziua VI- Izvorul. Ziua VII- Balsamul tămăduitor din Lourdes. Ziua VIII- O sfântă constrângere. Ziua IX- Darul. Cele şapte vineri în cinstea Preasfintei Fecioare Îndurerate.
Pentru a omagia una dintre figurile marcante care a adus o contribuție esențială la renașterea franciscanismului în România - părintele Petru Albert -, la editura Serafica a apărut volumul In memoriam Pr. Petru Albert, OFMConv., la zece ani de la trecerea la cele veșnice (2012 - 2022), coordonator pr. Damian Gheorghe Pătrașcu, OFMConv., ministru provincial.
După cum subliniază însuși coordonatorul acestei cărți, paginile de față reprezintă un mic omagiu adus personalității complexe, vizionare și vivace a celui ce a fost, întâi de toate frate franciscan, preot, directorul Seminarului franciscan (fiind unul din artizanii redeschiderii acestei instituții), directorul redacției române a revistei „Mesagerul sfântului Anton” (fiind unul dintre fondatorii ei), traducător neobosit al Bibliei de la Ierusalim. Și pentru că a rezuma în câteva zeci de pagini munca monumentală în slujba lui Dumnezeu și a franciscanismului, depusă de părintele Petruț (cum îl numeau apropiații), ar fi o sarcină extrem de dificilă, volumul readuce în prim plan figura sa recompusă din evocările celor care l-au cunoscut de-a lungul celor 93 de ani de viață și 65 de ani de preoție.
Așa cum un diamant capătă valoarea sa autentică numai după șlefuirea tuturor fațetelor, mărturiile adunate în această carte revelează, obiectiv și emoționant, multiplele haruri pe care le-a avut părintele Petru Albert.