Referinta: Eds-2453
Această nouă apariție editorială semnată de părintele Iacob Stolnicu reprezintă un nou demers de a aduce cuvintele Sfintei Scripturi de la amvonul bisericesc în inimile creștinilor și Trupul euharistic al lui Cristos din tabernacol în sufletul credinciosului modern.
După „Trăsături pentru un caracter creștin” și „Dumnezeu pe urmele noastre sau noi pe urmele lui Dumnezeu?”, pr. Stolnicu revine cu un prim volum dintr-un proiect mai amplu care, în accepțiunea și definiția societății contemporane, are, în aparență, toate caracteristicile unui ghid de dezvoltare personală: „Îndreptar de atitudini”.
Cele 28 de meditații prezente în această primă parte sunt, de fapt, fragmente de viață care, golite de prezența Cuvântului lui Dumnezeu, nu sunt altceva decât un proces verbal de predare-primire a unui trup de carne, o fișă de diagnostic a unui pacient amestecată cu alte fișe de diagnostic pe care societatea îl tratează cu sedativele tehnologiei moderne și false panacee cu efect de scurtă durată. Mulți ar strâmba din nas, considerând că o carte tipărită, mai ales o carte în care se vorbește despre post, răstignire, de a căuta să faci binele chiar și când ție nu îți merge bine, o astfel de carte e un demers sortit eșecului din start, din moment ce liturghiile se transmit online, preoții fac podcasturi în care interpretează și reinterpretează Biblia.
Fin cunoscător al psihicului uman, Iacob Stolnicu își dă seama că, de fapt, în această realitate augmentată unde omul se spovedește pe Facebook în fața unei inteligențe artificiale în care datele despre Dumnezeu nu trebuie să depășească un terra, se simte o nevoie acută de pauză, de resetare. Iar această resetare nu poate veni decât prin revenirea la simplitate, la foșnetul paginilor Bibliei sau a meditațiilor despre Cuvântul lui Dumnezeu, la cuvinte simple care merg la inimă și care rămân acolo, nu se pierd în noianul de postări cu citate celebre de pe Instagram, pe care nimeni nu face efortul să le țină minte. Iar manualul suprem de dezvoltare personală nu poate fi altul decât Sfânta Scriptură, din paginile căreia s-a dezvoltat omul, prin căderi și îndreptări în lumina Cuvântului lui Dumnezeu.
DEX-ul definește termenul „îndreptar” ca fiind o „colecție de norme, reguli și practici pentru un anumit domeniu; călăuză, ghid”. Spre deosebire de definiția din dicționar, în aceste pagini părintele Iacob Stolnicu își asumă parțial rolul de călăuză; prin împărtășirea experiențelor proprii trăite în misiunea de pastorație și interpretarea originală a unor evenimente istorice moderne în lumina cuvintelor din Sfânta Scriptură, în special din Vechiul Testament, autorul se întovărășește cu cititorul, merg împreună pe drumul devenirii umane, cum au mers cei doi discipoli spre Emaus, pentru ca, la sfârșitul drumului, după ce li s-a deschis ochii, să exclame la fel ca discipolii: „Oare nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum şi ne explica Scripturile?”.
Cartea poetei Virginia Stanciu-Butescu este structurată în trei părţi/ secţiuni distincte, adunând sub aceeaşi cupolă lirică crezul ei mistic şi, totodată, expresia univocă a unei lumi lăuntrice elegante. În prima secţiune a volumului poemele inventează o lume diferită de cea regăsită în media uzuală...
„Dumnezeu pe urmele noastre sau noi pe urmele lui Dumnezeu?”, autor pr. Iacob Stolnicu
Acest nou volum apărut la editura „Serafica”, ar putea fi considerat de unii o anomalie și o premieră în același timp, din mai multe puncte de vedere. În primul rând anomalie, pentru că mulți s-ar întreba care mai e rostul unei cărți tipărite într-o eră digitalizată, în care rapiditatea evanghelizării depinde doar de viteza traficului de internet, iar AI (inteligența artificială) a depășit stadiul de curiozitate și îi sunt atribuite prerogative profetice ori setează trendul pentru un nou model de preot cool, la modă, care deține toate răspunsurile la frământările existenței umane.
Această carte nu înfricoșează, nu vorbește despre pedeapsa lui Dumnezeu, ci despre iubirea lui Dumnezeu. E pentru noi și ne invită să fim copii mândri și devotați ai lui Dumnezeu. Ne cheamă, pe noi cei mici, să devenim mari urmând Evanghelia lui Isus. Ne cheamă pe noi, care suntem necăjiți și împovărați, să găsim odihna și pace prin puterea Evangheliei lui Isus. (Jacob Bubalo) Din cuprins: Imnul Reginei Păcii. Locurile de rugăciune din Medjugorje. Rugăciunea rozariului. Litania Lauretană. Rugăciune în zilele de post. Adorarea Sfintei Cruci. Rugăciune înainte de Liturghie. Litania Inimii lui Isus. Cântece Mariane.
Domnul nostru, Isus Cristos învata poporul prin parabole, asemanari si pilde. Tot asa trebuie sa se predice Catehismul atât la cei mici cât si la cei mari. Mai întâi face învatatura ori chiar numai citirea catehismului placuta, apoi arata tuturor ca religia nu-i numai teorie, ci trebuie pusa în practica. (Pr. Iosif P. M. Pal) Din cuprins: Despre simbolul credinţei. Despre îngerii. Despre cei dintâi oameni şi despre păcatul strămoşesc. Despre mântuitor. Despre întruparea Fiului lui Dumnezeu. Despre patima, moartea, învierea şi înălţarera la Cer a lui Isus Cristos. Despre Sfântul Duh
Această apariție editorială reprezintă prima traducere în limba română a vieții Mariei Teresa Casini, relatată de însăși această fericită, sub forma unui jurnal, fericită care este fondatoarea Surorilor Oblate ale Preasfintei Inimi a lui Isus.
Pentru cititori, cartea reprezintă o invitație și o incursiune inedită în spiritualitatea și viața de zi cu zi a unui om care se luptă cu sine însuși în drumul său spre descoperirea vocației și unirea voinței sale cu voința lui Dumnezeu, totul pentru a repara Preasfânta Inimă a lui Isus, străpunsă de păcatele oamenilor. Această autobiografie, scrisă la cererea lui don Giuseppe Perroni – unul dintre directorii spirituali ai maicii Casini, aduce aminte de „Castelul interior” al Sfintei Tereza din Avila, dar și de „Lupta spirituală” a Sfântului Benedict de Nursia; spiritualitatea fericitei Maria Tereza Casini propune un itinerar în două etape: de la descoperirea vocației până la starea de victimă și pregătirea ei pentru jertfă; și de la jertfă la distrugerea propriului sine pentru a se uni cu voința lui Dumnezeu și a consola Preasfânta Inimă a lui Isus, rănită în mod special de păcatele preoților.
Fondatoare a Surorilor Oblate ale Preasfintei Inimi a lui Isus, Maria Teresa Casini s-a născut în 1864 și a murit în 1937, fiind beatificată, prin decretul papei Francisc, în 2015. Așa cum ea însăși scrie în autobiografie, întreaga sa viață și-a oferit-o încă de mică și cu o sănătate fragilă, ca oblație (jertfă, ofrandă) pentru renașterea sfințeniei clerului diecezan între cele două Concilii ale Vaticanului.
Indiferent ce credem noi astăzi, Părinţii Bisericii au avut un rol hotărâtor în constituirea culturii europene. Ei sunt inseparabili de tradiţie, fiind martori ai creştinismului primar. Fără îndoială, Sfinţii Părinţi nu ţin de trecut. Ei ar trebui să joace un rol important în ceea ce se numeşte astăzi mişcarea ecumenică. (Drd. Florin Crâşmăreanu) Din cuprins: Părinte-părinte al bisericii. Părinţii în tradiţie şi biserica de astăzi. Patrologia şi patristica. Principalele religii antice. Epoca prenicenă-părinţii apostolici. Părinţii apostolici. Alţi apologeţi din sec. al-II-lea. Prima literatură anti-ereticală.Scriitori Alexandrini. Opere asupra Sfintei Scripturi.
Conștient că, în ceea ce privește aceste două teme, e greu să mai găsești ceva nou de spus din punct de vedere poetic, Sergiu Cătălin Abalintoaie nu mizează pe formule consacrate, metaforizări excesive ori vulg, mecanisme care sufocă autenticul vocii poetice. Iar dacă luăm în considerare că poezia e un act de curaj – după ce te-ai pus pe hârtie și te-ai publicat nu-ți mai aparții – autorul de față nu face altceva decât să fie el însuși, fără a se gândi câtuși de puțin că cei în măsură ar aprecia că scrie bine sau prost. Iar asta înseamnă scriitură autentică: debarasare de orice intenție de a fi poet și, mai ales, un poet apreciat – maladia subconștientă a poeților de azi. Și, de obicei, cu cât îți propui mai puțin, cu atât îți iese mai mult.
Pagină după pagină, ajutat de mărturiile adunate cu ocazia procesului de beatificare și de documentele găsite în arhiva Securității, autorul conturează portretul medicului și preotului Martin Benedict.
La Editura Serafica a apărut cartea „Viața de credință”, autor sfântul Leonard Murialdo, traducere Daniel Demetercă, sub îngrijirea pr. Giuseppe Fossati.
Apariția acestui opuscul este cu atât mai oportună cu cât anul viitor, pe 19 martie, se vor împlini 150 de ani de când Leonard Murialdo a înființat Congregația Sfântului Iosif (Iosefinii lui Murialdo), iar pe 30 martie se vor împlini 123 de ani de la moartea acestui sfânt atât de preocupat de soarta tinerilor nevoiași și a muncitorilor din lumea întreagă.
Deși nu este o operă originală, ci o traducere din franceză a unei cărți scrise de un preot iezuit, Sfântul Leonard Murialdo are meritul de a-i fi asigurat o unitate doctrinară și literară, ordonând materialul în jurul temei credinței și dându-i o structură precisă.
În plus, Murialdo este considerat autorul moral al acestui opuscul pentru că a adoptat pe deplin această doctrină, găsind sintetizate în ea aspecte ale propriei sale vieți interioare, în special abandonul total în fața Providenței Divine, și a contribuit masiv la popularizarea acestor idei, publicându-le în două ediții.
Viața Sfântului Francisc de Assisi. Operele Fericitului Toma de Celano vol. 3
Omului în viaţa aceasta îi stau în faţă două căi: una făgăduieşte plăceri şi fericire aici pe pământ, dar se sfârşeşte cu chinurile veşnice în iad. Alta, în schimb, cere lepădarea de sine şi de lumea păcătoasă şi sfârşeşte cu fericirea raiului. Pe care din acestea două mergi? Pe care merge lumea? Din cuprins: Calea fericirii. Iubirea aproapelui. Cele zece porunci. Despre păcat. Poruncile bisericeşti. Despre ispită. Cele şapte păcate şi cele şapte virtuţi de frunte.
Apărut în colecția „Poezii” a editurii Serafica, volumul „Din întuneric la Lumină” scris de preotul Iosif Diac ar putea constitui, fără nici un hazard, un exponent important al artei naive. Pentru cei care nu cunosc încă acest termen plastic, arta naivă a apărut pe fondul civilizației tehnologice și a pierderii identității generate de producția industrială, și reprezintă o formă de afirmare a individualității. Spre deosebire de infantil sau copilăresc, în arta naivă se comunică o realitate care a trecut prin filtrul sensibil al artistului, păstrându-și farmecul și prospețimea. Temele abordare nu sunt noi; de altfel poetul Iosif Diac nu își propune acest lucru pentru că, după cum însuși mărturisește, nu știe să scrie poezie, pentru că nu știe ce este ea. Dincolo de nostalgia copilăriei, prezentă în multe din poemele sale, la cititor răzbate și durerea maturizării (pentru că orice creștere moștenește un urlet), autorul simțindu-se „legat de viață cu un fir de iarbă”.
Cartea fratelui Michael Davide Semeraro, în traducerea pr. Adrian Măgdici, ne propune să trecem de la o imagine elitară a vieții consacrate, de la o societas perfecta, la una familială, a fiilor lui Dumnezeu, adunată într-un unic Duh, o profeție pentru timpurile prezente, într-un cuvânt, la o viață consacrată fericită. Autorul împărtășește gândurile și trăirile sale, pe care le-a limpezit în peste cei treizeci de ani de viață consacrată și pe care le-a adunat în cartea de față. O carte, împletită de convingeri și de provocări, ce nu ține neapărat să ne ofere soluții, ci doar „provocări”, nu certitudini, ci, mai degrabă, năzuințe. Lucruri ce ne fac să sperăm la o viață consacrată întrupată aici și acum, în spațiu și timp.
Cartea ne propune un traseu lăuntric prin care să descoperim mai multe despre noi și, de asemenea, să descoperim mai multe despre Dumnezeu. Autorul face o incursiune în subsolul ființei, recurgând însă nu la dogme, devoțiuni sau alte acte pioase, ci apelând la descoperirile venite dinspre domeniul psihologiei, pentru a optimiza, astfel, relația cu noi înșine și, desigur, relația filială cu „Dumnezeul cel adevărat”.
Editura Serafica începe noul an cu o apariție editorială inedită: „Viața și activitatea Sfântului Iuda Tadeu”, de Leo C. Gainor. Spunem inedită pentru că prima ediție a acestei cărți a apărut în America anilor 50, o perioadă în care capitalismul și consumerismul erau în plină expansiune, dar în care, paradoxal, devoțiunile către acest sfânt au început să se răspândească tot mai mult. Într-un context în care actori ca James Dean sau Marilyn Monroe, scriitori ca Henry Miller sau Ernest Hemingway umpleau imaginația oamenilor, părintele Leo C. Gainor și-a asumat un mare act de curaj, aducând în atenția publicului pe Iuda Tadeu, supranumit „sfântul uitat” sau „patronul cauzelor pierdute”.
Preasfântul Nume al lui Isus este, mai întâi de toate, o rugăciune puternică. Domnul însuși a promis în mod solemn că tot ceea ce vom cere Tatălui în Numele său, vom primi fără întârziere, căci Dumnezeu nu-și încalcă niciodată cuvântul.
Prin urmare, atunci când spunem „Isus”, îi cerem lui Dumnezeu tot ceea ce ne trebuie, fiind încrezători că vom fi ascultați. Tocmai din acest motiv Biserica își încheie rugăciunile cu formula „prin Domnul nostru, Isus Cristos” .
Preasfântul Nume, însă, mai reprezintă ceva, mult mai important: îi aducem lui Dumnezeu o bucurie și o slavă infinită, căci îi oferim meritele infinite ale pătimirii și ale morții lui Isus Cristos. Sfântul Paul ne spune că Isus a meritat acest Nume datorită pătimirii și morții sale. Ori de câte ori spunem „Isus” , se cuvine să-i oferim lui Dumnezeu toate Liturghiile celebrate în întreaga lume pentru toate intențiile.
Noi devenim părtași, astfel, la acea multitudine de Liturghii. Numele lui Isus umple treptat sufletul nostru cu o bucurie și cu o pace pe care nu le cunoșteam mai înainte. Numele lui Isus ne dă o putere atât de mare încât suferințele noastre devin ușoare, mult mai ușor de suportat.
După cum însuși titlul sugerează, paginile acestei broșuri, aflate la a patra ediție, vorbesc despre prima și cea mai mare poruncă dată de Isus Cristos: "Să-l iubești pe Domnul Dumnezeul tău…
" De-a lungul timpului, reflecțiile din această carte au căpătat o importanță deosebită, astfel încât în unele regiuni din Spania, cei care o citeau cu evlavie primeau o indulgență de 50 sau chiar 200 de zile, iar Sacra Congregație a Sfântului Oficiu a examinat-o și a scos-o din rândul cărților de interes local.
Cartea nu dă răspunsuri ci propune câteva sfaturi practice pentru cei care vor să trăiască o viață prin prisma primei porunci, amintind, în același timp, care este rostul vieții pământești, și încercând să fie un fin ghid spre dobândirea vieții veșnice.
„Când inima se roagă” - poezii despre Dumnezeu, îngeri, Biserică, lume, om, casa părintească, glie, flori, dragoste, viață și multe altele.
Il lettore, interessato alla storia e alla teologia cristiana antica (trinitaria, cristologica e mariana), si troverà di fronte a dei quadri ed eventi storici e teologici ben definiti e messi in parallelo e, poi, intrecciati tra di essi, aprendo una strada da percorre verso una storia da studiare ed approfondire.
Rolul acestei broșuri este acela de a explica valoarea Rozariului, propunând, pur și simplu, atașarea de el și popularizarea mesajelor transmise de Isus și Maria, prin profeții zilelor noastre.
Chiar dacă ar trebui să te lupți pe toată durata Rozariului împotriva gândurilor de tot felul, continuă să îl reciți; va fi o luptă dură, dar foarte binefăcătoare pentru suflet. Trebuie să te rogi Rozariul cu credință, amintindu-ți de cuvintele lui Isus:
„Tot ceea ce veți cere în rugăciune, credeți că ați primit deja, și vi se va da.”
(Mc 11,24)
Originea acestei publicaţii se regăseşte în dorinţa autorului, care, apreciind pasiunea iubitorilor de istorie interesaţi de originile creştinismului din ţara noastră, răspunde printr-un studiu minuţios şi documentat.
Luna mai este un dar deosebit al Maicii Domnului. Să mergem la şcoala Ei şi Ea va fi învăţătoarea cerească a vieţii noastre creştine. Ea ne va învăţa adevărurile fundamentale şi vitale ale credinţei noastre pentru a le trăi cu generozitate şi cu conştiinciozitate, evlavie şi creştini sinceri. (autorul) Din cuprins: Luna Mariei. Mântuirea sufletului. Moartea. Judecata lui Dumnezeu. Purgatoriul. Viaţa în harul Sfinţilor. Păcatul. Marele duşman. Minciuna. Lăcomia. Vicarul lui Cristos. Sfânta Spovadă. Rugăciunea. Răbdarea. Ascultarea. Iubirea. Eclavia către Maica Domnului. Sfântul rozariu.
Ce este fericirea? Există un secret al fericirii? În viața consacrată? De câte ori n-auzim astfel de întrebări sau, poate, ne adresăm chiar nouă înșine asemenea interogații despre existența unei rețete absolute a fericirii. Chiar de răspunsul nu coincide, deseori, întru totul. A scrie o carte despre fericire ar părea, la o primă vedere, tocmai dorința de a găsi un răspuns absolut, o soluție definitivă, o rețetă unică a fericirii. Însă tematica propusă de Giuseppe Crea se înscrie într-o altă direcție, anume, să bifăm răspunsuri valabile în dreptul unor întrebări legitime, să constatăm că fericirea nu e o rețetă magică și nici o pledoarie abstractă, ci există persoane care luptă și se angajează pentru a fi fericite. La modul cel mai serios și concret.
Acest al doilea volum din proiectul „Îndreptar de atitudini”, care îl are ca autor pe pr. Iacob Stolnicu, reprezintă încă un pas pe drumul înțelegerii Cuvântului lui Dumnezeu în viața noastră și în societate, drum pe care autorul ne invită să îl parcurgem împreună într-un schimb inedit de roluri, asumându-ne când calitatea de învățăcei, când cea de trăitori experimentați.
Franciscani in zeghe. Istoria celor 38 de frati franciscani care au fost in inchisorile comuniste.
Interesant în această călătorie antropologico-spirituală este faptul că pr. Adrian Măgdici nu raportează speranța doar la viziunea creștină, ci și la perspectiva budistă ori viziunea grecească. Dincolo de aspectele tehnice ale acestor reflecții, cartea de față poate fi considerată un mic tratat teologic de istorie a speranței și, de ce nu, a devenirii noastre ca societate și indivizi.
În decursul timpului, chipul lui Cristos, imprimat pe giulgiul din Torino, a devenit izvor pentru numeroase devoțiuni către Sfânta Față sau Sfântul Chip. Pentru că, oricum am privi, dincolo de evoluția științei, "Dumnezeu este iubire".
În 1995, în Cotonou, capitala Republicii Benin (Africa de Vest), o icoană cu Sfântul Chip a sângerat de două ori. Medicii care au prelevat probe de sânge au ajuns la o concluzie uimitoare: grupa de sânge era identică cu cea de pe giulgiul din Torino.
Dincolo de orice reprezentare, această carte propune credincioșilor un model de conduită, și sugestii de rugăciuni pentru că, nu-i așa? Dumnezeu este iubire.
Cunoaște tiparul, în pragul Sărbătorilor Pascale, o selecție făcută chiar de cel care semnează cele două volume de partituri, alcătuite cu intenția unui păstor, cu dragostea unui slujitor sacru și cu sensibilitatea unui tânăr muzician: Sfântul Triduum Pascal cântat: Joia Sfântă a Cinei Domnului (vol. I) și Vinerea Sfântă a Pătimirii Domnului (vol. II).
L-am cunoscut cântând la orgă. Proaspăt student, în liniștea capelei Institutului Franciscan, nebănuind prezența unei urechi iscoditoare, fratele Marcel năștea o temă pe care o dezvolta improvizând cu naturalețe. Așteptând răbdător finalul, am simțit nevoia să mă apropii și să întreb asupra autorului, pentru a putea reveni la el: ”Niciunul. Așa am simțit acum”. Începând de atunci am colaborat amândoi, pentru mulți ani, în domeniul muzical.
Am amintit acest moment ca unul care, nefiind muzician, încearcă să deschidă o fereastră prin care urechea ascultătorului să poată pătrunde interioritatea unor note și a unor alegeri. Dar, pentru asta, nu ar fi suficiente cele două volume amintite, ce au cunoscut tiparul prin bunăvoința Editurii Serafica, nici chiar alte două volume aflate în pregătire: Vigilia Pascală și Duminica Învierii. O interioritate bogată, care se revarsă atât de spontan și continuu prin muzică, are nevoie de o ”operă” pentru a reuși să spună ceva.
Evlavia către Inima Prea Sfântă a lui Isus este cinstea deosebită ce o dăm acelei binecuvântate părţi a corpului lui Isus care i-a întreţinut viaţa pământească, prin bătăile sale zi de zi. Dar mai mult decât aceasta, cinstim Inima lui Isus ca locaş al dumnezeieştii sale sfinţenii, a virtuţilor sfinte care au fost practicate de această inimă, cea mai sfântă dintre toate inimile ce au existat vreodată sau pot exista. Din cuprins: Evlavia către inima lui Isus. Inima lui Isus şi Dumnezeu Tatăl. Inima lui Isus şi Sf. Fecioară Maria. Inima lui Isus şi Sfântul Iosif. Inima lui Isus şi apostolii. Inima lui Isus şi Sf. Petru. Inima lui Isus şi Magdalena. Inima lui Isus şi copiii. Inima lui Isus şi săracii. Inima lui Isus şi crucea. Inima lui Isus şi Euharistia. Inima lui Isus şi porunca sa.
Această carte reprezintă o adevărată pledoarie pentru redescoperirea vieții fraterne ca pe o celebrare continuă a bucuriei pascale. Este adresată în mod special fraților franciscani, dar și altor grupuri sau comunități ecleziale sau familiale care caută să aprofundeze comuniunea în credință ca formă de viață.
Sfantul Francisc de Assisi, Oglinda desavarsirii. Volumul de faţă, Sfântul Francisc de Assisi. Oglinda desăvârşirii, conține trei dintre operele Izvoarelor Franciscane cunoscute sub numele de: Compilaţia de la Assisi,Oglinda desăvârşirii şi Legământul Sfântului Francisc cu domniţa Sărăcie. Textele sunt de o mare valoare pentru cunoaşterea vieţii şi a idealului Sfântului Francisc; ele completează informaţiile oferite de alte izvoare biografice și oferă informaţii ce nu se găsesc în alte izvoare.Totodată, cititorul are posibilitatea de a pătrunde în viziunea Sfântului Francisc asupra sărăciei prin intermediul unui mozaic bogat de imagini biblice şi concepte teologice. Asemenea unui meşter iscusit, autorul ştie să combine astfel umbrele şi luminile încât frumuseţea vocaţiei Sfântului Francisc să nu atragă doar atenţia cititorului ci chiar să-l fascineze pe acesta.
În paginile acestei broșuri se regăsesc cele mai cunoscute devoțiuni, cum ar fi Novenă la Sfânta Rita, O săptămână de rugăciuni în cinstea Sfintei Rita de Cascia, Rugăciune în suferință și altele. Meditând la viața acestei sfinte, se poate observa lesne de ce creștinii apelează la Sfânta Rita, când nu mai văd nici o cale de scăpare. Ediția a III-a, revizuită și adăugită, care a văzut lumina tiparului în 2018, cuprinde în plus Rozariul Sfintei Rita și Consfințire către Sfânta Rita.
La Editura Serafica a văzut lumina tiparului volumul „Sărut, Mamă, pașii tăi. La drum cu Maica Domnului”, autor pr. Paul Maria Bulai, OFMConv. După cum însuși autorul mărturisește, cartea de față reprezintă un mod intim și inedit de a marca un Jubileu de aur personal – 50 de ani de la primirea primei Sfinte Împărtășanii, moment fixat în memoria pr. Paul Maria Bulai ca fiind ziua în care s-a îndrăgostit iremediabil de Isus Cristos și ziua în care a primit chemarea la sacramentul Sfintei Preoții.
Destinatarii cărții de rugăciune sunt părinții, bunicii, rudele care doresc, se roagă și așteaptă nașterea unui copil, convinși că astfel continuă împlinirea voinței lui Dumnezeu, cu privire la cei pe care Isus avea să-i identifice cu posesorii Împărăției: căci a unor ca aceștia este Împărăția lui Dumnezeu.
Cei ce nu am trecut prin închisorile comuniste nici nu ne putem închipui chinurile îndurate de episcopii, preoţii, călugării, călugăriţele şi credincioşii noştri pentru faptul că nu au semnat trecerea la ortodoxie. Pentru tot ce au îndurat le datorăm respect nemărginit iar celor morţi, le purtăm o amintire pioasă şi ne rugăm pentru ei.
În volumul prezent autorul face o incursiune fictivă, voluptoasă şi fidelă în lumea începuturilor biblice, având ca suport creativ, mai întâi, un manuscris descoperit în anul 1994, de câţiva cercetători, în subsolul unei Sinagogi din Cairo, într-o încăpere denumită Gheniza şi, apoi, un alt text scris...
Mântuitorul ne învata ca, mai presus de orice, dragostea este aceea care instrumenteaza cea mai puternica comuniune omeneasca. Comuniunea înseamna mai mult decât o asociatie morala sau spirituala. Ea reprezinta o unire cu Cristos, cum este numita în limbajul liturgic, încorporarea în Biserica prin Taina Botezului. (autorul) Din cuprins: Învăţătorule unde locuieşti? Discipolul lui Isus. Comuniunea ne este dăruită. Comuniunea şi rugăciunea. Comuniunea şi convertirea. Comuniunea şi credinţa. Comuniunea şi speranţa.
Scrierile Sfântului Francisc şi ale Sfintei Clara, în comparaţie cu biografiile lor, reprezintă un material mai puţin complex şi schiţează ceea ce ei au elaborat sau şi-au însuşit; este vorba, îndeosebi de texte cu un caracter exortativ şi de materiale care celebrează măreţia lui Dumnezeu. Ele ne permit să întrezărim cu mai multă uşurinţă ceva din personalitatea, experienţa şi intenţiile lor. Din cuprins: Texte legislative. Exortaţii. Scrisori. Laude şi rugăciuni. Fragmente şi dictări. Scrierile Sfintei Clara de Assisi. Cântecul Fratelui Soare şi Lauda Creaturilor.Laudele Creatorului.
Această carte este scrisă din dorința de a împărtăși cu prietenii și colaboratorii asociației SOLWODI experiența noastră ca organizație care lucrează de 10 ani cu victimele violenței în familie, femei, copii și uneori bărbați. Ea cuprinde experiențe, reflecții și îndrumări cu privire la specificul fenomenului, în contextul societății românești și importanța consilierii victimelor în procesul de vindecare. De asemenea, veți cunoaște câteva dintre provocările specialiștilor atât la nivel personal cât și profesional, dar și metodele pe care le avem la dispoziție pentru a nu ne lăsa copleșiți nici de limitele personale, nici de cele sociale.
Pocăința, numită și spovadă, este sacramentul instituit de Isus Cristos pentru a ierta păcatele săvârșite după Botez.
Oamenii rugându-se, se învrednicesc a primi ceea ce Dumnezeu mai înainte de toate veacurile a hotărât să le dea. Nu este de trebuinţă rugăciunea, zice Sfântul Toma, pentru ca Dumnezeu să ne cunoască nevoile noastre, dar pentru ca noi să înţelegem că avem nevoie de ajutorul lui, spre a dobândi cele trebuincioase pentru mântuire, şi prin aceasta să-l recunoaştem de singurul dătător al tuturor lucrurilor. Din cuprins: Despre trebuinţa rugăciunii. Despre chemarea în ajutor a sfinţilor. Valoarea rugăciunii. Puterea rugăciunii împotriva ispitelor. Condiţiile rugăciunii. Să ne rugăm cu încredere. Să ne rugăm cu statornicie. Să ne rugăm fără încetare.
La editura Serafica a văzut lumina tiparului (a fost reeditată) broșura „Îngerii păzitori, însoțitorii noștri cerești”.
Fără să-și propună acest lucru, paginile de față reprezintă o veritabilă pledoarie, convingătoare și emoționantă, în favoarea unei devoțiuni mai pioase și constante față de îngerii noștri păzitori.
Scrisă pe înțelesul tuturor, broșura subliniază importanța îngerilor păzitori în planul mântuirii omului, făcându-se trimitere la numeroase pasaje biblice, dar și la scrierile marilor învățați ai Bisericii romano-catolice, sau la exemplele unor sfinți care, în viața de zi cu, au avut o devoțiune specială pentru îngerii păzitori. Este subliniată atât importanța rugăciunii către propriul înger păzitor, dar și devoțiunea către toți îngerii, ca mijloc de a dobândi mai multe haruri și ajutor de la Dumnezeu.
În paginile de față sunt adunate și cele mai frecvente rugăciuni adresate acestor însoțitori divini, un subiect la modă în zilele noastre, dar insuficient înțeles.
Acest volum analizează cu extremă acuratețe și cu simplitate ceea ce economia mântuirii ne învață despre vocația mărturisitorilor lui Dumnezeu: o chemare universală la sfințenie.
Autorul ne invită să înţelegem ideea de Sacramente în general şi individual, trece de la percepţia catolică a acestora la un studiu comparativ, sintetic şi accesibil, cu doctrinele ortodoxe şi protestante, oferind, preoţilor şi studenţilor şi tuturor celor interesaţi, percepţia acestora din urmă asupra chestiunii în discuţie. Prin această operă, autorul ne introduce într-o atmosferă pătrunsă de istorie şi teologie, bazată pe probe concrete, evitând povestirile sumare ori superficiale.
Colecția "Poezie" a editurii Serafica se îmbogățește cu o nouă apariție editorială: "Căi suprapuse. Vieți de sfinți", autor profesor Agnes Pal Beda. După volumul "Din lumea poeziei", apărut la editura noastră, în 2018, autoarea "recidivează" într-un mod cald și pios cu o nouă carte de poezie religioasă, în care discursul poetic se amplifică, devenind o voce distinctă a acestui gen de poezie. După cum însuși titlul sugerează, volumul este alcătuit din două părți distincte (Căi suprapuse și Vieți de sfinți) care formează un tot armonios, un univers în care natura, umanitatea și divinitatea se întrepătrund până la contopire. Chiar autoarea nu ascunde faptul că este atrasă de versul molcom, liniștit neoclasic, astfel că ritmul întregului volum pare adaptat după ritmul unei respirații liniștite, împăcate. Dincolo de acest act de curaj (a oferi cititorilor propriul univers și propria viziune despre viață este, întotdeauna, un act intim de curaj), Agnes Pal Beda valorifică la maxim, în acest volum, talanții primiți în dar: talentul și fiorul poetic ce-i străbat ființa.
Meditatii pentru 30 de zile. Dacă viaţa noastră nu ar fi sub protecţia Mariei, ne-am putea îndoi de stăruinţa şi mântuirea noastră. În Euharistie, Isus este Rege, şi El vrea să aibă în serviciul său servitori îndemânatici. Ei bine! Isus ne-a lăsat pe divina sa Mamă pentru a fi Mama şi modelul adoratorilor. Din cuprins: Maria Mama adoratorilor Euharistiei. Neprihănita Zămislire şi împărtăşirea. Zestrea Mariei Imaculate. Prezenterea Mariei la templu. Buna Vestire. Onorurile maternităţii divine. Maria la Betleem. Viaţa Sfintei Familii. Viaţa de adoraţie în unire cu Maria. Adoraţia acţiunii harurilor Mariei. Apostolatul Mariei. Triumful Mariei.Consacrarea către Sf. Fecioară a Sf. Sacrament.
Adresată copiilor și adolescenților, cu ilustrații sugestive, cartea de față prezintă povestea vieții sfântului Anton de Padova, spusă de un bunic nepoatei sale. Acesta îi citește dintr-o carte groasă cele mai importante etape din viața sfântului, de la naștere, intrarea în mănăstire, întâlnirea cu frățiorul Francisc, minunile săvârșite în timpul vieții și moartea sa urmată de ridicarea la cinstea altarelor. În cuvinte simple și calde, paginile de față provoacă imaginația micilor cititori, propunându-le un model de viață creștină într-o lume dominată de materialism și convenții sociale în care Dumnezeu pare pierdut, iar o viață de sfințenie pare un ideal greu de atins.
Recomandăm această carte cititorilor care-și pot împrospăta cunoștințele despre poziția Bisericii asupra avortului. Orice creștin trebuie să fie un apărător al vieții în zilele noastre, când trăim o luptă între cultura vieții și cultura morții, așa cum spunea sfântul Papă Ioan Paul al II-lea.
Spre deosebire de alte biografii ale sfinților, care se axează mai mult pe date concrete și cronologii exacte, paginile de față propun scurte pilde și istorioare, asemenea celor pe care le spun preoții în timpul predicii. Deși sunt separate, ele conturează în totalitate imaginea unui sfânt, prieten al tinerilor și a unui om care și-a dedicat întreaga viață educației și integrării tinerilor defavorizați.
La editura Serafica a văzut lumina tiparului, un nou volum de povești pentru copii semnat Gina Agapie - „Ochelari de văzut minuni. Povești pentru Sara”. Cunoscută cititorilor mari și mici din volume anterioare precum „Heruvimi cu chipuri de copii. Povești pentru Sara”, „Lada mea de zestre. Mearat Hehalav”, „Hamor și Atona. Măgărușii lui Dumnezeu” sau „Zotia. Povestiri cu rom”.
În acest volum autoarea invită părinții și copiii să redescopere Facerea lumii într-o manieră inedită. Este vorba de șase povestiri care au ca motto versetele din Cartea Genezei corespunzătoare fiecărei zile în care Dumnezeu a creat lumea, fiecare poveste descriind însă, cîte o întâmplare diferită care, aparent, nu are legătură cu cea anterioară.
Pe cărarea vieții noastre, Dumnezeu ne scoate în cale oameni care, parcurgând o vreme împreună cu noi, lasă în inima și în mintea noastră o amintire plăcută și, de ce nu, chiar devin un model pentru noi. Omul de lângă tine capătă sens și importanță în viața ta, dacă tu ai ochi să-l privești și curajul să-l apreciezi. Nimic din ce se petrece în viața noastră nu este întâmplător: persoane, locuri, situații, toate vor lăsa o amprentă în ființa noastră pentru ca, mai apoi, noi să vorbim despre ele.
Această carte, care nu mai are nevoie de nicio prezentare, nu ar trebui să lipsească din casele credincioșilor. Sfântul Părinte Papa Ioan Paul al II-lea, propunând rozariul reînnoit, a invitat pe toți să redescopere frumusețea cu ochii inimii Mariei. Rozariul este o rugăciune simplă, niciodată repetitivă și plictisitoare, pentru că îi face pe credincioși să participe activi, cu Maria, la contemplarea misterelor copilăriei, a vieții publice și a patimii, morții și învierii lui Isus, dar și valoarea însăși a vieții.
Mulți s-ar întreba de ce o nouă carte despre purgatoriu. Avem rugăciuni pentru ei.
Aceste pagini reprezintă, de fapt, o trecere de la purgatoriul uman la cel sufletesc.
Sfânta Ecaterina de Genova (Serafina - cum o numesc unii italieni) și-a dedicat aproape întreaga viață slujirii săracilor, după modelul sfântului Francisc de Assisi. Născută într-o familie nobilă și cu un destin dinainte stabilit de părinți, Ecaterina a cunoscut, pentru o scurtă perioadă, plăcerile lumești, plăceri care i-au devenit, mai apoi, purgatoriul lumesc în drumul cunoașterii lui Dumnezeu. Experiențele lumești și trăirile interioare, care au reprezentat un adevărat purgatoriu, s-au concretizat în aceste pagini pentru care, pe drept cuvânt învățații Bisericii au numit-o pe Ecaterina de Genova doctor al purgatoriului.
După cum însuși autorul precizează, această nouă carte reprezintă continuarea volumului „Dezvoltare personală integrală. 7 pași psiho-spirituali”, apărut la editura noastră anul trecut. Dacă în volumul respectiv, Bogdan Emilian Balașcă propunea un traseu de dezvoltare personală compus din șapte pași pornind de la profeția lui Isaia („Iată, fecioara va zămisli și va naște un fiu și-i va pune numele Emanuel”), paginile de față reprezintă de fapt, finalitatea drumului parcurs în dezvoltarea personală a fiecăruia.
De mai mulți ani, Institutul Teologic Romano - Catolic Franciscan din Roman are o frumoasă tradiție, organizând, la deschiderea anului universitar, câte o manifestare culturală, de obicei un simpozion. În ultimii doi ani, aceste simpozioane au avut în prim plan tinerii, în acord cu celebrarea Sinodului Episcopilor din 2018, care a avut ca temă „Tinerii, credința, și discernământul vocațional”. Cartea de față reprezintă dorința expresă a tinerilor de a fi publicate lucrările Simpozionului Internațional al Tinerilor 2018, desfășurat la Roman pe 1 octombrie. Chiar dacă temele prezentate în cadrul simpozionului și concretizate în acest volum sunt diferite, perspectiva este una comună, având în centru aspirațiile și căutările ale tinerilor.
La editura Serafica a văzut lumina tiparului volumul „Văzduhul zugravului de subțire”, autor Gina Agapie. Această apariție editorială poate fi considerată surprinzătoare din două puncte de vedere. Cunoscută cititorilor din volumele de poezie, proză sau povestiri pentru copii, Gina Agapie, în paginile de față, renunță parțial la vocea sa lirică în favoarea rigurozității impuse de cercetarea științifică. În al doilea rând, tema aleasă este una mai puțin obișnuită, și anume pictura medievală creștină realizată, în trecut, de pictori specializați numiți „zugravi de subțire”, pentru a fi diferențiați de pictorii profani.
În această carte de rugăciuni găsim coroniţa preasfântului sânge, litania preasfântului sânge, consacrarea la preasfântul sânge, novenă în cinstea preasfântului sânge, oferirea sângelui lui Isus pentru bolnavi, muribunzi, răposaţi, rugăciune către Regina Preasfântului Sânge. Din cuprins: Oferirea zilnică a Sângelui lui Cristos în unire cu Maria. Coroniţa Preasfântului Sânge. Litania Preasfântului Sânge. Consacrarea la Sângele lui Isus. Novena la Sângele vărsat. Rugăciune pentru bolnavi. Oferirea sângelui lui Isus pentru muribunzi. Rugăciune de mulţumire după dobândirea unui har.
Dincolo de caracterul inedit al graficii, cartea reprezintă și un excelent instrument de învățare, întrucât depășește granițele unei simple povestiri, combinând adevărul istoric cu spații geografice reale, stimulând astfel imaginația micilor cititori, care au șansa chiar de a vizualiza personajele și locurile descrise în aceste pagini.
Această carte a fost scrisă cu ocazia comemorării a 80 de ani de la moartea veneratului Padre Lino Maupas. Aici vom afla despre primul noviciat, misiunea de la Parma, iubirea în acţiune şi altele. Din cuprins: Naşterea pe pământ croat. Primul noviciat. Misiunea la Parma. Iubirea în acţiune. Veneratul Padre Lino.
Prin publicarea acestei noi cărți a lui Albino Luciani (Papa Ioan Paul I) – „Catehetica în firimituri”, editura Serafica continuă demersul de a completa, în ochii și mintea cititorului, imaginea unui sacerdot complet pe care papa Benedict al XVI-lea l-a numit „catehet incomparabil”, demersuri începute cu publicarea volumului „Illustrissimi. Scrisorile patriarhului”.
Tradusă din italiană, cu note, postfață de Cristina Grigore, și cuvânt înainte de Jean Guitton, „Catehetica în firimituri”, ne dezvăluie o altă latură a lui Albino Luciani, anume cea de pedagog rafinat și extrem de bine ancorat în realitate. Ca și în „Illustrissimi”, unde impresionează dimensiunea vizionară a spiritului de observație, și în acest volum papa Luciani poate șoca prin capacitatea de anticipare a problemelor societății, de această dată cu accent pe educație. Spunem că poate șoca în contextul în care părintele Albino nu vorbește de o societate viitoare proiectată imaginar, ci de una concretă, înrădăcinată în natura umană.
Deși publicată în 1949, „Catehetica în firimituri” introducea încă de pe atunci concepte care pot fi considerate cu mult înaintea vremurilor sale (în special în domeniul psiho-pedagogiei și a comunicării verbale și nonverbale, intuind ceea ce azi reprezintă o normă esențială - conceptul de comunicare asertivă și aplicațiile sale în domeniul predării - învățării).
Cea mai mare comoară sau Sfânta Liturghie explicată cu pilde și asemănări
Viața și carisma sfântului capucin, Leopold Mandić, redate cu acuratețe și simpatie evlavioasă în această biografie semnată pe pr. Petru Dâncă, scot la lumină chipul lăuntric al părintelui Leopold. Îndeosebi dăruirea sa neobosită în scaunul de spovadă și însoțirea spirituală care au reprezentat modalitatea eficace în a se apropia terapeutic de sufletul omenesc.
AVE, este cuvântul Tatălui, uimit şi încântat de frumuseţea operei Sale… AVE, este cuvântul Fiului, al Cuvântului veşnic, înţelepciunii şi inteligenţa Tatălui, oglinda perfectă a frumuseţii Sale desăvârşite, splendoarea eternă a luminii Sale Veşnice… AVE, este cuvântul Duhului Sfânt. Din cuprins: Originile acestei devoţiuni. Baza istorică. Revelarea celor trei Ave Maria sfintei Mechitilda cu promisiunea unei morţi bune. Devoţiunea şi învăţătura sfinţilor de la sfânta Mechitilda până în zilele noastre. Papii şi cele trei Ave Maria.
La editura Serafica a văzut lumina tiparului o capodoperă a literaturii creștine - „Cum să ne deprindem a-l iubi pe Isus Cristos”, autor sfântul Alfons Maria de Liguori, traducere pr. Adrian Măgdici, OFMConv.
În mulțimea felurilor de a ne exercita evlavia, fără îndoială întâiul loc este evlavia către Inima Preasfânta a lui Isus. Ce înțelegem prin evlavia către Preasfânta Inimă? A cinsti într-un chip deosebit Inima Dumnezeiască a lui Isus Cristos întrucât e simbolul dragostei lui nemărginite către oameni. (autorul) Din cuprins: Originea evlaviei către Inima lui Isus. Obiectul spiritual al evlaviei către Preasfânta Inimă a lui Isus. Rana Inimii lui Isus. Apa şi Sângele Inimii lui Isus. Crucea Inimii lui Isus. Flăcările Inimii lui Isus. Cele cinci dorinţe ale Inimii lui Isus. Întâiul mijloc de a cinsti Inima lui Isus. Testamentul Inimii lui Isus. Împărtăşania reparatoare. Cele trei inimi.
Prin această operă, autorul ne introduce în istoria creştinismului antic, invitându-ne să luăm în consideraţie toate aspectele cu care acesta s-a confruntat în primele patru secole.
Geneza rugăciunii Rozariului trebuie căutată undeva prin evul mediu, atunci când poporul şi chiar o bună parte din călugări nu mai cunoşteau limba latină în care se recita Breviarul. Dovada importanţei Rozariului derivă şi din instituirea unei sărbători dedicate Sfintei Fecioare Maria Regina Rozariului, de către Papa Pius al V-lea. Din cuprins: Sfântul Rozariu, geneza şi importanţa lui. Cele 20 de mistere ale Sfântului Rozariu. Misterele de bucurie, de lumină, de durere, de slavă cu imagini color. Litania lauretană cui imagini color.
Sacramentul Căsătoriei, doctrină și legislație canonică, Curs de drept canonic
Prima ediţie apărută la Editura Serafica, atunci la Săbăoani, în anul 1931, cu prilejul sărbătoririi a 700 de ani de la moartea sfântului Anton de Padova (1231), vede pentru a doua oară lumina tiparului, de data aceasta la Roman, într-o ediţie revizuită sub îngrijirea pr. Daniel Romila, la o distanţă de 85 de ani.
La editura Serafica a văzut lumina tiparului volumul Meditații biblice duminicale și festive. Anul C, „Ne ardea inima când ne explica Scripturile”, autor pr. Mihai Afrențoae, OFMConv.
Anul C fiind dedicat, conform normelor bisericești, sfântului evanghelist Luca, pr. Mihai Afrențoae justifică acest demers editorial – care pentru cititorii de rând ar putea părea intimidant și academic -, prin chiar subtitlul volumului, anticipând dorința celui care citește sau care studiază Biblia, de a avea o cheie de lectură sau de o voce cu autoritate care să-l ghideze în drumul interior pe care îl presupune orice lectură a Sfintei Scripturi, astfel ca la sfârșitul lecturii, cititorii să exclame ca cei doi ucenici în drum spre Emaus, cărora li s-au deschis ochii, după cum scrie evanghelistul Luca. „Oare nu ne ardea inima în noi când ne vorbea pe drum și ne explica Scripturile?”.
Valoarea acestor mărturii este cu atât mai semnificativă, cu cât proveniența lor este mai variată; unele sunt desprinse din paginile cronicilor vremii, altele provin din interiorul familiei franciscane, iar a treia categorie ne este oferită de documentele Curiei Romane referitoare la tânărul Ordin Franciscan.
Bogdan Emilian Balașcă vede în dezvoltarea personală o datorie a fiecăruia față de propria persoană, iar volumul proaspăt publicat reprezintă o excelentă pledoarie pentru nașterea unui nou drept fundamental al omului: dreptul de a te cunoaște pe tine însuți. Pentru aceasta e nevoie de un traseu, ceea ce ne este propus în aceste pagini și care, în opinia autorului, reprezintă un „RMN” vital pentru conștiința umană.
Portul scapularului nu ne scuteşte de a ne purta crucea în fiecare zi şi de a fugi de păcat. El este o sursă de haruri care face mai uşoare renunţările şi sacrificiile pe care le implică adevărata viaţă în Dumnezeu. Din cuprins: Sfânta Fecioară Maria de pe Muntele Carmel. Recente recomandări ale Sf. Fecioare. Umilul semn al Scapularului. Rugăciune către Regina Scapularului. Consacrarea la Prea Sf. Fecioară Maria. Act de consacrare la Inima Neprihănită a Mariei.
Istoria franciscanismului de la origini pana la scindarea prin ITE VOS
Dificultăţile întâlnite în viaţa consacrată sunt prezentate prin două atitudini extreme: pasivitatea şi agresivitatea. Cine asumă o atitudine pasivă suportă viaţa, fără a-şi manifesta propriile idei, adoptându-le pe ale celor din jur, cu rezultate nu tocmai satisfăcătoare în realizarea fraternităţii religioase. La polul opus, persoanele care asumă o atitudine agresivă îşi exprimă propriile idei cu aroganţă, fără a ţine cont de cei din jur. Atitudinea asertivă se propune ca fiind de echilibru între cele două extreme.
Există oameni pe care întâlnindu-i simți cum inima ți se umple de Cer și începi să guști frumusețea Împărăției cerurilor. Atunci, fericit, îți amintești că „împărăția cerurilor este asemenea comorii ascunse într-un ogor, pe care un om, găsind-o, o ascunde și, plin de bucurie, merge și vinde tot ce are și cumpără ogorul acela” (Mt 13,44). Și viețile sfinților sunt comori necunoscute și pline de mister, iar descoperirea lor devine pentru noi izvor de viață și puterea de a spera vindecarea sufletului și a trupului.
Un astfel de sfânt este și Charbel Makhluf, născut la 8 mai 1828, în Bekà Kafra, un sătuc din nordul Libanului. Născut într-o familie creștină practicantă, la botez a primit numele de Youssef (Iosif). A rămas orfan de tată pe când avea trei ani, însă în inima sa deja licăreau germenii unei iubiri divine. A slujit ca ministrat în Biserica Orientală Maronită în care sfintele Liturghii se celebrau în aramaică, în limba pe care o vorbea însuși Isus Cristos. Când nu trebuia să meargă cu animalele la păscut, se retrăgea într-o peșteră din apropiere pentru a se ruga. Privea ore în șir o statuie a Preacuratei și vorbea cu Dumnezeu, Tatăl său, în desăvârșita tăcere a unei grote.
Această nouă apariție editorială semnată de părintele Iacob Stolnicu reprezintă un nou demers de a aduce cuvintele Sfintei Scripturi de la amvonul bisericesc în inimile creștinilor și Trupul euharistic al lui Cristos din tabernacol în sufletul credinciosului modern.
După „Trăsături pentru un caracter creștin” și „Dumnezeu pe urmele noastre sau noi pe urmele lui Dumnezeu?”, pr. Stolnicu revine cu un prim volum dintr-un proiect mai amplu care, în accepțiunea și definiția societății contemporane, are, în aparență, toate caracteristicile unui ghid de dezvoltare personală: „Îndreptar de atitudini”.
Cele 28 de meditații prezente în această primă parte sunt, de fapt, fragmente de viață care, golite de prezența Cuvântului lui Dumnezeu, nu sunt altceva decât un proces verbal de predare-primire a unui trup de carne, o fișă de diagnostic a unui pacient amestecată cu alte fișe de diagnostic pe care societatea îl tratează cu sedativele tehnologiei moderne și false panacee cu efect de scurtă durată. Mulți ar strâmba din nas, considerând că o carte tipărită, mai ales o carte în care se vorbește despre post, răstignire, de a căuta să faci binele chiar și când ție nu îți merge bine, o astfel de carte e un demers sortit eșecului din start, din moment ce liturghiile se transmit online, preoții fac podcasturi în care interpretează și reinterpretează Biblia.
